Cristina Cohuț
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis vineri, 25 aprilie 2025, să admită recursurile formulate de Curtea Constituțională a României și de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, anulând astfel hotărârea Curții de Apel Ploiești prin care fusese suspendată executarea deciziei CCR din decembrie 2024. Aceasta a fost prima încercare reușită în instanță de a contesta anularea alegerilor prezidențiale. Decizia ÎCCJ este definitivă.
Înalta Curte tranșează conflictul instituțional. Hotărârea CCR rămâne în vigoare
Recursul împotriva sentinței Curții de Apel Ploiești a fost judecat vineri, 25 aprilie 2025, începând cu ora 16:00. La scurt timp după dezbateri, Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat o soluție tranșantă: admite recursurile, anulează decizia Curții de Apel și respinge acțiunile formulate împotriva Curții Constituționale.
„Admite recursurile declarate de recurenta-pârâtă Curtea Constituţională a României şi recurentul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti. Casează în tot sentinţa recurată şi rejudecând: admite excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti. Respinge cererile de suspendare, respectiv de anulare a Hotărârii Curţii Constituţionale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024, formulate de reclamanta Popescu Gheorghiţa, ca inadmisibile”, se arată în minuta ÎCCJ, potrivit romaniatv.net.
Decizia este definitivă, fiind pronunțată prin mijlocirea grefei instanței.
CCR: „Instanțele judecătorești nu pot bloca deciziile Curții Constituționale”
Curtea Constituțională a reacționat la hotărârea favorabilă pronunțată de Înalta Curte, reafirmând că actele sale au caracter general obligatoriu și nu pot fi cenzurate de instanțele de drept comun. Într-un comunicat oficial, CCR subliniază:
„Cu încălcarea prevederilor Constituției României și ale Legii nr.47/1992, o instanță judecătorească a dispus, fără temei constituțional și legal, cu privire la efectele unei hotărâri obligatorii adoptate de instanța constituțională. Aceste aspecte au determinat Curtea să acționeze procesual pentru a apăra ordinea constituțională.”
Hotărârea CCR nr. 32 din 6 decembrie 2024 a fost actul prin care s-a decis anularea alegerilor prezidențiale. Decizia a generat un val de reacții și a determinat deschiderea unei acțiuni în instanță de către o cetățeancă din Pucioasa, Popescu Gheorghița, care a cerut suspendarea și anularea hotărârii Curții Constituționale.
Curtea de Apel Ploiești: CCR a depășit atribuțiile. Argumentele judecătorului care a suspendat hotărârea
Pe 24 aprilie 2025, Curtea de Apel Ploiești a admis cererea Popescăi Gheorghița și a suspendat executarea hotărârii CCR. În motivarea deciziei, judecătorul Alexandru Vasile susținea că hotărârea CCR nr. 32/2024 este un act administrativ cu caracter normativ, și, ca atare, poate fi supus controlului de legalitate în fața instanțelor de contencios administrativ.
„Admite capătul de cerere privind suspendarea executării actului administrativ contestat. Suspendă executarea Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 32 din 6 decembrie 2024, până la soluţionarea definitivă a cauzei. Anulează Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 32. Obligă pârâta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 70 lei”, se menționa în minuta hotărârii Curții de Apel Ploiești.
Instanța de fond invoca, printre altele, neconstituționalitatea autosesizării CCR, faptul că anularea alegerilor a avut loc după validarea primului tur și lipsa unui temei legal pentru ca CCR să acționeze din oficiu.
Un conflict fără precedent: Justiția versus CCR. Cine poate anula ce?
Dosarul a generat o dezbatere juridică intensă și a creat un conflict de competență fără precedent între instanțele judecătorești și Curtea Constituțională. Pe de-o parte, Curtea de Apel Ploiești susținea că a analizat legalitatea unui act administrativ, având dreptul să intervină în cazul unui „exces de putere”. Pe de altă parte, CCR și Parchetul au susținut că nicio instanță nu poate cenzura deciziile Curții Constituționale, care sunt definitive și general obligatorii.
Înalta Curte a înclinat balanța în favoarea CCR, invocând incompetența generală a instanțelor de judecată în privința actelor emise de Curtea Constituțională. Decizia stabilește un precedent solid: niciun tribunal sau curte de apel din România nu are autoritatea de a suspenda sau anula o hotărâre a CCR.
Reclamanta Popescu Gheorghița: „România merită un președinte ales, nu impus”
Deși nu a comentat direct decizia ÎCCJ, reclamanta din Pucioasa, Gheorghița Popescu, declarase anterior că a inițiat demersul din convingerea că „România trebuie să rămână un stat democratic, unde poporul își alege conducătorii”.
„Nu am avut sprijin politic. Sunt doar un cetățean care crede că voința populară nu poate fi anulată printr-o decizie venită de nicăieri. Nu e vorba despre un partid sau un candidat. Este vorba despre dreptul meu, al nostru, de a vota”, spunea aceasta într-un interviu pentru un post local din Dâmbovița.
Acțiunea sa a generat o amplă dezbatere publică și a fost susținută de mai multe organizații civice care au salutat decizia de suspendare, considerând-o „o fereastră de speranță în lupta pentru integritate democratică”.
