Cristina Cohuț
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a luat o decizie importantă la începutul lunii februarie 2025, în dosarul care o vizează pe Laura Vicol, soțul său, Vladimir Ciorbă, și alți inculpați din cazul Nordis. Judecătorii au hotărât eliberarea acestora, motivând că nu există suficiente dovezi care să justifice o măsură preventivă precum arestul. Această decizie a stârnit multe întrebări și controverse, având în vedere amploarea investigației și acuzațiile de delapidare aduse celor implicați.
Cine sunt inculpații din dosarul Nordis?
Dosarul Nordis este legat de suspiciuni de constituire a unui grup infracțional organizat, în perioada 2019-2021, de către reprezentanții companiei Nordis Management SRL. Aceștia ar fi transferat sume importante de bani din conturile companiei în conturile unor persoane fizice, sume ce ar fi fost ulterior retrase de la ATM-uri sau retransferate în conturi personale. Aceste tranzacții suspecte ar fi avut scopul de a ascunde și însuși bani din societate. Investigația a durat mai bine de 2 ani și a implicat o serie de percheziții și confiscări de bunuri, transmite adevarul.ro.
În ciuda faptului că autoritățile au strâns informații și dovezi în acest caz, judecătorii de la ÎCCJ au considerat că nu există suficiente probe pentru a justifica măsura arestării preventive. Așadar, aceștia au decis punerea în libertate a Laurei Vicol și a celorlalți inculpați, explicând că „lipsește temeiul factual necesar pentru dispunerea unei măsuri preventive în cauză”.
De ce a fost eliberată Laura Vicol
Judecătorii au subliniat că investigația a durat mult timp, fără ca acuzațiile să fie complet demonstrate. Deși tranzacțiile suspecte au fost monitorizate timp de 2 ani și 7 luni, s-a ajuns la concluzia că nu există dovezi clare care să indice un comportament ilegal. „Există dubii cu privire la caracterul ilicit al tranzacțiilor efectuate de reprezentanții Nordis”, au declarat aceștia.
Mai mult decât atât, judecătorii au remarcat că nu s-a realizat o expertiză financiară completă a tuturor tranzacțiilor efectuate de societățile investigate, ceea ce a afectat capacitatea de a stabili dacă tranzacțiile erau ilegale sau nu. Această omisiune, au spus aceștia, a făcut imposibilă determinarea legalității operațiunilor financiare la standardul suspiciunii rezonabile.
Cheltuielile de imagine
Un alt punct important din motivarea instanței se referă la cheltuielile de protocol și la achizițiile făcute de reprezentanții companiei, care au fost considerate parte din strategia de imagine a oricărui antreprenor privat. Judecătorii au explicat că achiziționarea de zboruri comerciale sau private și cumpărarea de autovehicule nu pot fi considerate acte de delapidare, având în vedere că acestea sunt parte integrantă a strategiei de marketing și a imaginii unei companii. În acest context, nu s-a considerat că acele cheltuieli ar fi avut scopul de a înșela societatea sau de a sustrage bani din companie.
Instanța a subliniat că majoritatea lucrărilor de construcție s-au realizat în regim de antrepriză și regie proprie, ceea ce ar fi putut duce la interpretări greșite privind scopul real al acestor cheltuieli. De asemenea, nu au fost găsite dovezi clare care să susțină acuzațiile de delapidare.
Infracțiunea de folosire cu rea-credință a creditului societății
Un alt aspect important în această decizie a fost analiza acuzațiilor aduse inculpaților. Judecătorii au constatat că acuzațiile nu se refereau la delapidare, așa cum se menționase inițial, ci la o infracțiune mai ușoară: folosirea cu rea-credință a creditului societății. Aceasta înseamnă că nu s-a demonstrat că banii au fost sustrasi din societate pentru a fi folosiți în scopuri personale, ci că aceștia ar fi fost folosiți într-o manieră incorectă, dar fără intenția de a se comite o fraudă directă.
În urma acestei analize, judecătorii au ajuns la concluzia că nu există suspiciuni rezonabile suficiente pentru a justifica arestarea preventivă a inculpaților. Aceștia au subliniat că „lipsește temeiul factual necesar pentru dispunerea unei măsuri preventive în cauză”.
Perchezițiile și măsurile luate de DIICOT
Amintim că, în data de 3 februarie 2025, DIICOT a efectuat nu mai puțin de 65 de percheziții, atât în România, cât și în Monaco, în cadrul dosarului Nordis. În urma acestor percheziții, au fost ridicate o serie de bunuri, inclusiv 50 de sisteme informatice, telefoane mobile, sume de bani în lei, euro și alte monede, dar și obiecte de lux, precum ceasuri, bijuterii și genți de marcă. Aceste măsuri au avut scopul de a aduna dovezi suplimentare și de a înțelege mai bine modul în care s-au derulat tranzacțiile suspecte.
Decizia ÎCCJ de a o elibera pe Laura Vicol și pe ceilalți inculpați a fost una surprinzătoare pentru mulți, având în vedere amploarea investigației și suspiciunile de fraudă. Totuși, instanța a subliniat că nu există suficiente dovezi care să justifice arestarea preventivă și a concluzionat că, deși au existat tranzacții financiare suspecte, nu s-a demonstrat că acestea ar fi fost realizate cu intenția de a fura bani din companie. Astfel, în absența unui temei factual solid, inculpații au fost eliberați, iar investigațiile continuă.
