Cristina Cohuț
Inteligența artificială câștigă teren mai repede decât ne-am așteptat. Automatizează procese, rescrie meserii și aduce în același timp multe îngrijorări. Ce se va întâmpla cu joburile oamenilor? Ministrul Economiei spune că avem nu doar motive să sperăm, ci și resurse reale pentru a merge înainte cu încredere.
„Inteligența artificială nu ne ia locurile de muncă, le face mai bune”
În fața unei audiențe formată din antreprenori, specialiști IT și reprezentanți ai companiilor din sectorul tehnologic, ministrul Radu-Dinel Miruță a transmis un mesaj ferm: schimbările tehnologice nu trebuie privite cu frică, ci cu responsabilitate și deschidere.
„Mă întreabă multă lume ce facem cu inteligența artificială, că ne ia locurile de muncă?”, a spus ministrul. „Și răspunsul meu este că nu ne ia locurile de muncă, ci că ne face să avem niște locuri de muncă mai bine plătite.”
Pentru a explica această idee, ministrul a făcut o paralelă cu momentul apariției motorului termic.
„Potcovarii făceau grevă, că le dispare locul de muncă, și, de fapt, potcovarii au devenit mecanici și au câștigat mai mulți bani”, a mai spus Radu-Dinel Miruță, potrivit antena3.ro.
Pentru a înlătura temerile legate de înlocuirea muncii umane prin tehnologie, Radu-Dinel Miruță a amintit și de momentul în care pictorii s-au temut de apariția fotografiei.
„Când a apărut aparatul foto, pictorii se plângeau că nu o să le mai fie cumpărate tablourile. De fapt, a crescut foarte mult valoarea, pentru că mai multă lume a aflat despre aceste lucrări.”
Oameni bine pregătiți, resurse unice
Ministrul Economiei susține că România are un avantaj competitiv real în fața altor state din regiune. Avem o școală de inginerie recunoscută la nivel internațional, cu specialiști în IT și electronică bine pregătiți, și o generație tânără care s-a adaptat rapid la noile tehnologii.
„Resursa umană din România, școala de inginerie, este încă una foarte bună și competitivă la nivel internațional”, a afirmat Miruță.
Mai mult decât atât, România deține și o resursă rară și esențială pentru viitorul AI: grafitul. Este vorba despre materia primă din care se obține grafenul, considerat succesorul siliciului în microelectronică.
Grafitul românesc, o resursă strategică
Ministrul a precizat că România este una dintre cele doar două țări din Uniunea Europeană unde se găsește grafit în cantități relevante. Iar grafitul românesc este de o calitate superioară.
„Limita acestei tehnologii nu mai este siliciul, ci grafenul. Iar acest grafen se obține din exfolierea grafitului. Grafitul se găsește în doar două țări din Uniunea Europeană, iar noi suntem una dintre ele. Mai mult decât atât, al nostru este mai pur decât al celorlalți.”
Potrivit oficialului, un proiect pentru reluarea exploatării grafitului a fost deja inclus pe lista investițiilor strategice ale statului. Deși nu are încă finanțare concretă, el este considerat esențial pentru susținerea industriei tech în următorii ani.
„România poate întoarce masa la nivel internațional”
În discursul său, Miruță a subliniat că România poate să profite de contextul actual și să-și refacă poziția în Europa în ceea ce privește inovația. Deși suntem uneori percepuți ca „furnizori de forță de muncă ieftină”, avem șansa să trecem la următorul nivel.
„Inteligența artificială este mecanismul prin care România poate întoarce masa la nivel european și internațional”, a spus ministrul.
Acest lucru presupune, însă, o schimbare de viziune. Nu doar adoptarea pasivă a tehnologiei, ci dezvoltarea de produse, soluții și servicii proprii care să pună România pe harta AI global.
Ce presupune, concret, transformarea locurilor de muncă
Potrivit specialiștilor, introducerea AI în economie nu înseamnă că locurile de muncă vor dispărea, ci că sarcinile vor fi reconfigurate. Iată câteva exemple de meserii care se vor transforma, nu vor fi eliminate:
- Contabilitate – AI poate automatiza calculele și rapoartele repetitive, dar va fi nevoie de oameni care să interpreteze datele.
- Marketing digital – algoritmii pot analiza comportamente, dar campaniile creative tot de la oameni pornesc.
- Asistență tehnică – chatbot-urile răspund la întrebări simple, dar intervenția umană rămâne esențială pentru probleme complexe.
- Medicină – AI ajută în diagnostic, dar deciziile terapeutice sunt luate de medici.
- Construcții – planificarea și modelarea pot fi susținute de AI, dar execuția se face cu echipe fizice.
Aceasta este, de fapt, marea miză: formarea oamenilor pentru a lucra împreună cu inteligența artificială, nu în competiție cu ea.
Ce măsuri ia statul român
Ministerul Economiei, împreună cu Ministerul Educației și cel al Muncii, lucrează deja la un plan de adaptare a forței de muncă. Printre măsurile discutate se numără:
- introducerea de cursuri de AI și robotică în licee tehnice;
- reconversie profesională pentru angajații din domenii expuse automatizării;
- sprijinirea start-up-urilor tech care folosesc AI;
- granturi pentru cercetare în domeniul microelectronicii;
- dezvoltarea unor centre regionale de competență în AI.
Ministrul a insistat că acest plan trebuie să fie realist, nu doar o listă de intenții. „Este o provocare a Ministerului Economiei, a Guvernului, a statului român în sine, să fructificăm și să eficientizăm utilizarea acestui grafit”, a spus el.
Ce poate face fiecare dintre noi
Adaptarea la AI nu ține doar de Guvern sau de companii. Fiecare angajat, student sau tânăr aflat la început de drum are un rol. Într-o lume în care tehnologia evoluează constant, învățarea continuă devine esențială.
Iată câteva lucruri simple pe care le putem face:
- să urmărim cursuri gratuite despre AI disponibile online;
- să învățăm ce înseamnă automatizarea și cum funcționează;
- să dezvoltăm competențe „umane” greu de înlocuit: creativitate, empatie, gândire critică;
- să fim deschiși la schimbare și la ideea de a lucra altfel decât până acum.
Teama de necunoscut este firească, dar adaptarea face parte din progres. Așa cum am trecut de la scris cu mâna la tastatură, de la fax la e-mail, și de la telefoane fixe la aplicații video, la fel vom învăța să trăim și să lucrăm cu AI.
România are toate ingredientele, dar trebuie să acționeze
În încheierea discursului său, ministrul Radu-Dinel Miruță a spus clar: România are toate ingredientele pentru a profita de revoluția AI.
„Avem resursa umană, avem ingineri foarte buni și o școală bună de inginerie, avem și limita materiei prime care ține de dezvoltarea acestei inteligențe artificiale. Dacă suntem în stare să folosim aceste două lucruri sau nu, ține de capacitatea noastră de a sparge bariera tehnologică. Dar avem aceste ingrediente în România.”
Provocarea rămâne la nivelul deciziilor. Vom ști să investim în educație, să atragem finanțări, să valorificăm resursele naturale și să pregătim generația care vine pentru meseriile viitorului?
Dacă răspunsul este da, atunci nu trebuie să ne temem de AI. Trebuie doar să fim pregătiți. Iar asta începe cu informare, educație și curajul de a merge înainte.
