Cristina Cohuț
Boboteaza, sărbătorită pe 6 ianuarie, este una dintre cele mai importante sărbători creștine, având o semnificație spirituală profundă. Însă, dincolo de aspectul religios, această zi este învăluită în numeroase mituri și superstiții care au traversat secolele, reflectând tradițiile și credințele românilor de odinioară.
Cuprins:
- Semnificația religioasă a Bobotezei
- Mituri și superstiții de Bobotează
- 1. Vremea de Bobotează prevestește anul care urmează
- 2. Puterea agheasmei
- 3. Crucea aruncată în apă
- 4. Animalele capătă darul vorbirii
- 5. Cerurile se deschid
- 6. Fetele își visează ursitul
- 7. Ritualuri pentru protecție și noroc
- Ce se face de Bobotează
- Ritualul sfințirii apelor
- Stropirea gospodăriilor
- Curățenia spirituală și liniștea
- Relevanța miturilor și tradițiilor astăzi
Semnificația religioasă a Bobotezei
Boboteaza, cunoscută și ca Botezul Domnului, comemorează momentul în care Iisus Hristos a fost botezat în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul. Ritualul purificării și al sfințirii apei reprezintă o reînnoire spirituală pentru credincioși. În această zi, preoții sfințesc apele, iar credincioșii primesc agheasmă, considerată simbol al protecției divine și al binecuvântării, transmite spynews.ro.
Mituri și superstiții de Bobotează
De-a lungul timpului, în jurul Bobotezei s-au țesut numeroase mituri și superstiții, care variază în funcție de regiune.
1. Vremea de Bobotează prevestește anul care urmează
În tradiția populară, se crede că direcția vântului în ziua de Bobotează indică cum va fi anul:
- Dacă vântul bate dinspre sud, anul va fi bogat și rodnic.
- Dacă bate dinspre nord, anul va fi geros și sărac în recolte.
2. Puterea agheasmei
Agheasma, apa sfințită de preoți, este considerată a avea proprietăți miraculoase:
- Nu se strică niciodată, indiferent de cât timp este păstrată.
- Este folosită pentru a binecuvânta gospodăriile, animalele și ogoarele, alungând spiritele rele și atrăgând binecuvântări.
3. Crucea aruncată în apă
În multe localități, preoții aruncă o cruce în apă, iar tinerii curajoși se întrec să o recupereze. Cel care reușește este considerat binecuvântat și norocos pe tot parcursul anului.
4. Animalele capătă darul vorbirii
O credință veche spune că, în noaptea de Bobotează, animalele capătă darul vorbirii. Însă ascultarea lor era considerată un semn rău, care aduce ghinion sau chiar moarte.
5. Cerurile se deschid
Se spune că, în noaptea de Bobotează, cerurile se deschid, iar cei aleși de Dumnezeu pot vedea minuni cerești.
6. Fetele își visează ursitul
Tinerele care își doresc să-și afle ursitul recurg la diverse ritualuri: își pun busuioc sub pernă și așteaptă să-l viseze pe cel care le este sortit.
7. Ritualuri pentru protecție și noroc
- Nu se spală rufe și nu se fac treburi gospodărești grele, pentru a nu atrage ghinionul.
- Nu se împrumută bani, pentru a evita pierderile financiare.
- Nu se aruncă gunoiul din casă, pentru că alungă norocul și binecuvântările.
Ce se face de Bobotează
Ziua de Bobotează este marcată de obiceiuri religioase și tradiții populare. Credincioșii participă la slujbe, iau agheasmă și se roagă pentru sănătate și belșug.
Ritualul sfințirii apelor
Preoții sfințesc apele printr-un ceremonial care simbolizează purificarea și binecuvântarea naturii. În unele zone, procesiuni speciale duc crucea spre râuri sau lacuri, pentru a fi aruncată în apă. Recuperarea crucii este un moment spectaculos, care atrage mulți curioși și participanți.
Stropirea gospodăriilor
După sfințirea apei, oamenii își stropesc casele, curțile și animalele cu agheasmă, pentru a alunga spiritele rele și a atrage norocul. De asemenea, agheasma este păstrată în gospodărie pe tot parcursul anului, fiind folosită în momente de nevoie.
Curățenia spirituală și liniștea
Boboteaza este considerată o zi de rugăciune și curățenie sufletească. Tradiția recomandă ca oamenii să evite certurile, să se împace cu cei cu care sunt în conflict și să petreacă ziua în liniște și reculegere.
Relevanța miturilor și tradițiilor astăzi
Chiar dacă unele dintre aceste superstiții pot părea anacronice, ele continuă să fie păstrate în multe comunități rurale și urbane. Ele reflectă nu doar credințele religioase, ci și dorința oamenilor de a găsi sens și protecție în fața incertitudinilor vieții.
Astfel, Boboteaza rămâne nu doar o zi a sărbătorii religioase, ci și o ocazie de a ne conecta cu tradițiile strămoșilor și cu spiritualitatea care definește identitatea românească.
