Saghin Sabrina
Zi istorică pentru credincioși din întreaga lume! Rugăciunea „Tatăl Nostru”, una dintre cele mai sacre și cunoscute rugăciuni ale creștinătății, va suferi o modificare semnificativă. Versetul „nu ne duce în ispită” va fi înlocuit cu varianta „nu ne abandona ispitei”, după cum a propus Papa Francisc încă din anul 2017.
Această schimbare vine în urma unei analize atente a textului original în limba greacă și a fost deja adoptată de mai multe conferințe episcopale din lume. Papa Francisc a explicat de ce a cerut această modificare:
„Nu este o traducere bună, deoarece vorbește despre un Dumnezeu care induce tentația. Eu sunt cel care cade. Nu el mă împinge în ispită să văd cum am căzut.” a explicat Papa Francisc pentru canalul TV2000 din Italia în 2017.
Papa a insistat asupra faptului că un tată adevărat nu își împinge copiii spre greșeală, ci îi sprijină atunci când cad. „Un tată nu face asta; un tată te ajută să te ridici imediat. Satana este cel care ne conduce în ispită, acesta este departamentul lui.”, a adăugat Papa Francisc.
Cum explică Biserica schimbarea rugăciunii „Tatăl Nostru”
La momentul aprobării noii traduceri, Francis Doboș, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Romano-Catolice din România, a explicat ce înseamnă această modificare pentru credincioși:
„Versetul care se updatează este Și nu ne duce pe noi în ispită. Fiecare țară încearcă, așa cum consideră, să le explice oamenilor că nu Dumnezeu este ispititorul, ci noi suntem cei care nu trebuie să ne lăsăm abandonați ispitei”, declara Francis Doboș in 2018.
În România, însă, nu s-a luat încă o decizie oficială în acest sens. „În România, deocamdată nu s-a luat nicio decizie, iar dacă se va lua va fi în viitor, dar nu este nicio grabă. Fiecare țară se adaptează când consideră că este momentul cel mai bun pentru a aduce această îmbunătțire. (…)
Biserica Catolică din fiecare țară se adapteze și încearcă, atunci când consideră, să aducă la zi rugăciunile, pentru că și limba este un organism viu si poate nu mai exprimă același sens pe care îl exprimau cândva aceleași cuvinte.” preciza acesta la acel moment.
Biserica Catolică, dar și cea Ortodoxă, tratează cu deosebită grijă traducerile textelor sacre, mai ales în condițiile în care limba evoluează, iar sensurile anumitor cuvinte pot căpăta, în timp, alte nuanțe.
De unde a pornit discuția despre traducerea corectă
Încă din urmă cu câțiva ani, Adunarea Episcopilor Catolici din Franța a atras atenția asupra faptului că traducerea tradițională a rugăciunii „Tatăl Nostru” nu este una fidelă înțelesului original. Mai exact, versetul „Și nu ne duce pe noi în ispită” sugera, în mod greșit, ideea că Dumnezeu ar putea duce oamenii către păcat, ceea ce contrazice învățăturile biblice.
Părintele Eugen Tănăsescu a explicat pentru „Adevărul” motivele care au generat această controversă teologică: „Din expresia «Și nu ne duce în ispită» nu trebuie înțeles că Dumnezeu ar fi generatorul ispitei. Scriptura spune clar că Dumnezeu nu ispitește pe nimeni și că suntem ispitiți de propriile noastre pofte, așa cum afirmă Sfântul Apostol Iacob.”
Tot părintele Tănăsescu a precizat că, în momentul în care Mântuitorul i-a învățat pe apostoli să se roage, le-a spus: „Rugați-vă să nu intrați în ispită”. Prin acest îndemn, Iisus arăta că ispita vine din vulnerabilitatea omului, nu de la Dumnezeu.
Astfel, sensul corect al rugăciunii este acela de a cere ajutor divin pentru a nu cădea pradă ispitei, nu de a sugera că Dumnezeu ne-ar împinge către greșeală.
Cum a fost tradusă greșit și ce va însemna noua variantă
Traducerea tradițională a rugăciunii „Tatăl Nostru” respectă textul original în limba greacă, însă sensul său poate crea confuzie în rândul credincioșilor. Termenul folosit în greaca veche, „eisenenkēs”, s-ar traduce mai corect prin „a permite să intrăm în ispită” sau „a nu ne lăsa să cădem în ispită”.
Astfel, episcopii catolici au decis ca noua variantă a versetului să fie: „Și nu ne lăsa pe noi să cădem în ispită.” Aceasta redă mai clar sensul real al rugăciunii, fără a pune asupra lui Dumnezeu responsabilitatea tentațiilor noastre omenești.
Este important de subliniat că această schimbare nu alterează esența rugăciunii, ci o aduce mai aproape de adevărul teologic și de interpretarea corectă a Scripturii.
Francis Doboș a explicat foarte clar: „Limba este un organism viu. Cuvintele pot să-și piardă sensul sau să capete alte conotații odată cu trecerea timpului. De aceea, uneori, rugăciunile trebuie actualizate pentru a exprima cât mai fidel mesajul inițial.”
„Din expresia «Şi nu ne duce în ispită» nu trebuie înţeles că Dumnezeu ar fi generatorul ispitei. Scriptura spune că Dumnezeu nu ispiteşte pe nimeni şi că suntem ispitiţi de poftele noastre, aşa cum spune Sfântul Apostol Iacob. Tot Mântuitorul spune în momentul în care îi învaţă pe apostoli rugăciunea Tatal nostru «Rugaţi-vă să nu intraţi în ispită». Prin asta arată că omul este cel ce intră în ispită, nu Dumnezeu ne duce în ispită. Dar termenul în înţelesul lui corect vrea să însemne «fă aşa fel încât noi să nu intrăm în ispit㻓, adaugă Eugen Tănăsescu.
Ce urmează în România
În prezent, Biserica Romano-Catolică din România nu a stabilit un calendar pentru implementarea noii versiuni. Dacă se va lua decizia oficială, schimbarea va fi comunicată public și se va realiza treptat, pentru a permite credincioșilor să se obișnuiască cu noua formulare.
Până atunci, rămâne valabilă varianta actuală a rugăciunii în bisericile din România. Totuși, este de așteptat ca și la noi să se adopte, la un moment dat, această modificare, în spiritul armonizării cu practica internațională și cu sensul autentic al învățăturilor creștine.
Rugăciunea „Tatăl Nostru” rămâne una dintre cele mai profunde și iubite rugăciuni din lumea creștină, indiferent de micile ajustări de limbaj. Esența sa, aceea de a cere iubire, protecție și călăuzire divină, rămâne neschimbată și eternă.
