Saghin Sabrina
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reacționat dur, miercuri, la modificările adoptate de Camera Deputaților în ceea ce privește vârsta de pensionare a magistraților. Legea votată de Parlament interzice ieșirea la pensie la 48 de ani pentru judecători și procurori, generând un val de tensiune între puterile statului.
CSM acuză o încălcare gravă a independenței justiției, subliniind că schimbările legislative vin în contradicție cu principiile constituționale și afectează profund stabilitatea sistemului judiciar. Miza este dublă: pe de o parte, reforma reală a pensiilor speciale – asumată prin PNRR, pe de altă parte, echilibrul fragil între autoritățile statului într-un an marcat de campanie electorală.
CSM, un comunicat tăios, care trage un semnal de alarmă
Consiliul Superior al Magistraturii a transmis un comunicat în termeni extrem de duri, în care denunță lipsa de loialitate instituțională a Parlamentului față de sistemul judiciar. În viziunea CSM, modificările propuse în cadrul dezbaterii parlamentare „contravin flagrant” principiului independenței justiției, dar și altor valori fundamentale, precum securitatea juridică, egalitatea în drepturi și predictibilitatea normelor. Comunicatul vorbește despre o lipsă de coerență și stabilitate legislativă, punctând că schimbările făcute „de la o zi la alta” asupra statutului magistraților pot avea efecte ireversibile în interiorul sistemului judiciar.
Mai mult decât atât, CSM atrage atenția că nu este normal ca, într-un stat de drept membru al Uniunii Europene, independența justiției să fie folosită ca subiect de campanie electorală, lăsând să se înțeleagă că această temă este exploatată politic în detrimentul echilibrului democratic.
”Toate modificările preconizate în procedura parlamentară în curs sunt într-o evidentă contradicție atât cu principiul independenței justiției, cât și cu celelalte principii constituționale referitoare la securitatea juridică și predictibilitatea cadrului normativ, protecția așteptărilor legitime ale destinatarilor legii, egalitatea în drepturi și nediscriminarea, astfel cum au fost subliniate în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale.
Modul în care puterea legiuitoare se raportează la autoritatea judecătorească printr-un demers care nesocotește grav valori esențiale ale democrației constituționale și ale statului de drept plasează în derizoriu principiul cooperării loiale care trebuie să caracterizeze activitatea autorităților publice. În același timp, este de neînțeles maniera în care de la o zi la alta se modifică esențial și intempestiv elemente fundamentale ale statutului magistratului, de natură să genereze consecințe iremediabile în sistemul judiciar.
Este inacceptabil ca într-un stat de drept, membru al Uniunii Europene, independența justiției să constituie în mod recurent o temă predilectă de discuție în campania electorală”, se arată într-un comunicat făcut public de CSM.
Legea pensiilor speciale, un angajament blocat în tensiuni politice
Proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților prevede ca magistrații să poată ieși la pensie doar la vârsta standard de 65 de ani, dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani în sistem. Aceștia vor primi o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor din ultimii patru ani de activitate. Totodată, pensia netă nu poate depăși valoarea netă a ultimei indemnizații salariale.
Această modificare este o condiție impusă prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar nerespectarea acesteia a dus deja la suspendarea unei tranșe de 300 de milioane de euro de către Comisia Europeană. Parlamentul a fost presat astfel să ia măsuri concrete pentru reforma pensiilor speciale, însă în mod previzibil, acest demers a stârnit opoziția puternică din partea sistemului judiciar.
Un conflict deschis între justiție și legislativ
Deși CSM și-a exprimat poziția încă din momentul în care Crin Antonescu a anunțat depunerea proiectului în Parlament, votul din Camera Deputaților a marcat un moment de cotitură. Tensiunile între magistrați și aleși s-au amplificat, transformând o chestiune tehnică într-o criză instituțională cu implicații profunde asupra sistemului democratic.
CSM consideră că lipsa de consultare reală cu actorii din justiție și graba cu care au fost făcute modificările reprezintă o încălcare a principiului colaborării loiale între instituții. Prin urmare, chiar dacă legea a fost adoptată cu o majoritate semnificativă, legitimitatea sa este contestată public de principala instituție de autoreglementare a sistemului judiciar.
O temă electorală cu ecouri europene
Pe fundalul unei campanii electorale intense și al monitorizării stricte din partea Bruxelles-ului, subiectul pensiilor magistraților devine nu doar o temă internă de dezbatere, ci și un test pentru maturitatea democratică a României. Reforma promisă în cadrul PNRR nu mai poate fi amânată, însă metoda prin care se realizează riscă să afecteze profund încrederea în statul de drept.
În contextul în care Consiliul Superior al Magistraturii acuză o încălcare a independenței justiției, iar Parlamentul invocă obligații internaționale și reforme necesare, se conturează un conflict care depășește logica reformei legislative și intră în zona de confruntare instituțională. Ce este clar e că această situație nu va rămâne fără ecouri – nici în România, nici la Bruxelles.
