Mirela Loșniță
Perlele la simularea de la Evaluarea Națională 2025 au devenit virale după publicarea rezultatelor simulării pentru elevii de clasa a VIII-a. Anul acesta, testele la limba română au scos la iveală nu doar o scădere a nivelului de înțelegere, ci și o serie de exprimări hilare. Termeni precum „text blagian” sau „rima încrucită” au fost interpretați complet greșit. Dincolo de umor, aceste perle reflectă o realitate educațională îngrijorătoare. Rezultatele arată o scădere drastică a performanțelor și o criză de bază în învățarea limbii române.
PERLE EVALUARE NAȚIONALĂ 2025, ce spun notele și ce spun elevii
Ministerul Educației a publicat rezultatele oficiale ale simulării din luna martie. La limba română, doar 64% dintre elevi au reușit să ia nota 5 sau mai mult. Față de anul trecut, procentul a scăzut cu aproape 8 puncte.
Cele mai multe dificultăți au apărut la subiectele de gramatică și compunere. Ortogramele, cratimele și structura frazei au fost motive de confuzie generalizată. Iar perlele apărute în lucrările elevilor reflectă perfect nivelul slab de înțelegere.
Exemplele variază de la comic la absurd: „măsura versului e de șapte cuvinte și o cratimă”, „în textul belgian ne dă peste cap emoția căsătoririi cu un copac”. Aceste formulări amuzante ascund însă un adevăr dureros: mulți elevi nu mai stăpânesc noțiunile de bază.
Ce înseamnă „text blagian” pentru un elev de clasa a VIII-a
Una dintre cerințele evaluării la limba română a fost formulată pe baza unei poezii de Lucian Blaga. Elevilor li s-a cerut să analizeze un „text blagian”, adică aparținând poetului. Termenul, deși corect, a fost înțeles greșit de majoritatea copiilor. Unii au scris că este „un text belgian”, alții au mărturisit sincer: „nu știm, nu ni s-a predat”.
Acest tip de confuzie arată o problemă majoră în procesul de predare și înțelegere. Limbajul academic, folosit uneori rigid în cerințe, îi dezorientează pe elevi. În loc să aplice cunoștințele învățate, ei încearcă să ghicească sensul cuvintelor. De aici rezultă exprimări precum: „Arborele plânge niște muguri, iar autorul se ia de soare, că de ce l-a supărat?”.
Profesorii acuză manualele greoaie, programa încărcată și lipsa de exercițiu aplicat. Elevii nu învață să analizeze logic, ci să rețină definiții. Iar în momentul în care apare un cuvânt necunoscut, totul se prăbușește.
Ce spun cifrele: 42% nu scriu 150 de cuvinte, 53% greșesc gramatica
Pe lângă perlele comice, Evaluarea Națională 2025 vine cu statistici îngrijorătoare. 42% dintre elevii care au participat la simulare nu au reușit să scrie minim 150 de cuvinte la subiectul III. Acolo unde trebuiau să își exprime opinia argumentată, majoritatea s-au blocat sau au scris fără coerență.
Subiectele de gramatică au fost ratate de peste jumătate dintre candidați. Ortogramele precum „ia-ți” și „i-ați” sau „copii” cu doi sau trei „i” au fost tratate superficial. Mulți au încurcat formele de plural cu cele articulate. De exemplu: „copii” a devenit „copiii” în orice context.
85% dintre elevi nu au reușit să formuleze coerent un punct de vedere. La întrebarea: „Odată ce ai făcut o alegere, îți păstrezi opțiunea?”, majoritatea au răspuns fără sens sau au reluat enunțul fără argumente. Unul dintre răspunsuri a fost: „Sunt foarte deschisă, deci î-mi schimb părere-a dacă e cazul.”
Adina Papazi, profesor de limba română, a descris situația drept „catastrofală”. Ea a declarat pentru Pro TV că elevii nu mai știu ce este un articol, o desinență sau o flexiune. Această lipsă de bază gramaticală se reflectă în toate cerințele probei.
Profesorii susțin că elevii refuză să învețe teoria și se bazează pe improvizație. În loc să recunoască structuri gramaticale, aceștia scriu după ureche. De aici rezultă exprimări de tipul: „Rima din prima strofă e încrucită, dar poetul o drege cu simțirea”, sau „Poetul vrea să ne spună că albinele sunt responsabile de Înviere.”
Un alt motiv invocat de profesori este lipsa exercițiului constant. Elevii nu mai citesc, nu mai scriu eseuri și nu mai învață regulat. Sistemul de evaluare digitală a arătat exact unde greșesc: în logică, vocabular și exprimare coerentă.
REZULTATE SIMULARE EVALUAREA NAȚIONALĂ 2025. Limba și literatura română
Ministerul Educației a transmis că rezultatele vor fi analizate în fiecare unitate de învățământ
Se vor organiza ședințe cu părinții, discuții cu elevii și consilii profesorale. Scopul este clar: îmbunătățirea performanțelor până în iunie, când are loc examenul propriu-zis.
Realitatea din teren arată însă că e nevoie de mai mult. De ani de zile, rezultatele la limba română se degradează constant. Simularea din 2025 a adus în prim-plan o generație debusolată, fără repere clare și cu lacune fundamentale.
Reforma promovată de minister trebuie să înceapă de la bază. Nu doar conținutul e important, ci și felul în care se predă. Elevii au nevoie de exercițiu aplicat, de ghidare în exprimare și de antrenament în gândire logică. Altfel, rimele „încrucișate” vor deveni rime „încurcate”, iar poeții „blagieni” se vor transforma în „belgieni” pierduți printre cratime.
Sub expresii comice stă o problemă serioasă: lipsa de înțelegere a limbii române la nivel fundamental. Cifrele nu mint – aproape jumătate dintre elevi nu pot scrie un text coerent, iar gramatică e un mister. E nevoie de o regândire a predării, de mai mult exercițiu și, poate cel mai important, de o reconectare cu sensul real al educației. Umorul acestor perle nu ar trebui să ne facă să râdem, ci să ne pună pe gânduri. Generațiile viitoare au nevoie de sprijin real, nu doar de note și simulări.
