Cristina Cohuț
Prețurile produselor agricole au crescut încă de la începutul acestui an, reflectând o majorare de 7,48% față de luna ianuarie a anului trecut, conform celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică (INS). Această creștere a fost determinată în principal de scumpirea produselor vegetale, care au înregistrat un avans de 11,36%, în timp ce produsele de origine animală au avut o tendință de scădere ușoară, cu 2,17%.
Creșteri semnificative la produsele vegetale
Dintre produsele vegetale, cele care au înregistrat cele mai mari creșteri de preț sunt floarea-soarelui, care s-a scumpit cu 31,04%, varza de toamnă, care a avut o majorare de 29,71%, și rapița, cu un avans de 18,35%. Aceste creșteri au fost influențate de mai mulți factori, inclusiv cererea mai mare de pe piață, condițiile climatice nefavorabile și costurile ridicate de producție, explică specialiștii din domeniu.
În sectorul cerealelor, porumbul pentru consum a înregistrat o majorare de 10,34%, iar grâul a fost mai scump cu 7,75%. De asemenea, prețurile legumelor au urmat o tendință similară de scumpire, cartofii înregistrând o creștere de 9,82%, iar morcovii au avut un avans de 3,72%. Chiar și soia a fost mai scumpă cu 1,41%, deși în acest caz creșterea a fost mai mică, relatează romaniatv.net.
Totuși, nu toate produsele vegetale au urmat aceeași tendință de creștere. Unele produse au înregistrat scăderi de preț, în special ceapa uscată, care s-a ieftinit cu 13,78%, fasolea boabe, cu o reducere de 10,91%, și orzul și orzoaica, care au avut prețuri mai mici cu 8,26%. Aceste scăderi pot fi explicate prin oferta mai mare sau prin ajustarea cererii pe piețele internaționale.
Pentru consumatorii din București, INS a calculat prețurile medii ale unor produse de bază în piețele agroalimentare. Un coș de cumpărături care conține un kilogram de cartofi (5,06 lei), un kilogram de fasole uscată (15,88 lei), un kilogram de ceapă uscată (6 lei), un kilogram de usturoi (22,69 lei), un kilogram de morcovi (6,83 lei) și un kilogram de mere (5,11 lei) ajunge la un total de 61,77 lei. Aceasta reprezintă o creștere de 6 lei față de ianuarie 2024, când același coș costa 55,84 lei.
Scădere ușoară a prețurilor la carne
Spre deosebire de produsele vegetale, sectorul produselor de origine animală a înregistrat o ușoară ieftinire, cu o scădere medie de 2,17%. Cele mai mari reduceri de preț s-au înregistrat la carnea de porcine în greutate vie (-15,18%), mierea de albine (-4,40%) și carnea de pasăre (-1,48%).
Aceste scăderi sunt în mare parte legate de fluctuațiile pieței internaționale, dar și de un sezon mai bun pentru producători, care au putut să gestioneze mai eficient producția.
În schimb, produsele lactate au avut o tendință de scumpire, cu un avans de 2,31% pentru laptele de vacă, iar carnea de ovine s-a scumpit cu 2,73%. Creșterea prețurilor la produsele lactate poate fi atribuită costurilor mai mari de producție și transport, dar și cerințelor mai mari de pe piață.
Dacă comparăm ianuarie 2025 cu luna decembrie a anului trecut, prețurile produselor alimentare au înregistrat o creștere medie de 0,8%. Cele mai mari scumpiri au fost înregistrate la legume și conserve de legume (+3,2%), cartofi (+2,3%) și la ulei, slănină și grăsimi (+1%).
De asemenea, au existat și creșteri ușoare la produsele lactate, fructe, băuturi alcoolice și zahăr. Totuși, unele produse, cum ar fi fasolea boabe și mălaiul, au înregistrat scăderi ușoare.
Perspectivele pieței alimentare pentru următoarele luni
În contextul creșterii continue a prețurilor produselor agricole, este de așteptat ca în lunile următoare românii să simtă din plin aceste scumpiri, mai ales în perioada premergătoare sărbătorilor de Paști.
Specialiștii avertizează că nu doar costurile de producție, ci și cererea crescută, atât internă, cât și externă, vor influența evoluția prețurilor pe termen scurt.
Este posibil ca, pe măsură ce intrăm în sezonul de primăvară, oferta de produse să crească, ceea ce ar putea duce la o stabilizare a prețurilor. Cu toate acestea, nu se preconizează o scădere semnificativă a prețurilor în viitorul apropiat, iar consumatorii vor trebui să se adapteze acestor schimbări economice, găsind soluții pentru a gestiona mai eficient cheltuielile.
