Cristina Cohuț
Avertismentele specialiștilor se confirmă: românii vor simți șocul prețurilor facturilor începând cu luna iulie 2025. Pentru milioane de gospodării, schimbarea înseamnă un efort financiar considerabil. Iar pentru cei mai vulnerabili, o amenințare directă la nivelul de trai.
Măsura plafonării prețurilor la energie electrică, introdusă în contextul crizei energetice europene și prelungită succesiv, expiră la 30 iunie 2025. În lipsa unei noi intervenții a statului, piața se liberalizează complet. Iar tarifele revin la nivelurile dictate de cerere și ofertă. Pentru români, asta înseamnă scumpiri în lanț. Uneori chiar de trei ori mai mari decât facturile actuale.
Plafonarea dispare, prețurile explodează
Timp de aproape trei ani, milioane de familii din România au beneficiat de un preț plafonat pentru energia electrică. Pentru un consum de până la 100 kWh, costul per kilowatt-oră era de doar 68 de bani. Suficient pentru ca o gospodărie mică să plătească sub 70 de lei pe lună. Totul se schimbă însă de la 1 iulie.
„Pentru aceștia va fi o creştere care s-ar putea să ducă chiar la o dublare a facturii. Ei vor fi cei mai afectaţi de creştere, pentru că dispare plafonul, nu există preţ de 0,68, care devenise nesustenabil”, explică expertul în energie Silvia Vlăsceanu, potrivit Observator News.
Astfel, o familie care consuma lunar 95 kWh și plătea în jur de 65 de lei va ajunge, de la 1 iulie, să plătească aproximativ 190 de lei pentru același consum.
În cazul gospodăriilor cu un consum mediu, de 200 kWh, scumpirea este la fel de severă: de la 160 de lei la 330 de lei lunar. Doar marile gospodării, cu un consum ridicat și prețuri deja apropiate de cele de piață, vor resimți mai puțin șocul financiar.
„Se va repercuta în nivelul de trai al fiecăruia dintre noi. În jur de 600 de lei pe lună, o familie cu doi copii. E enorm”, spune un român intervievat de Observator.
Hidroelectrica, cea mai ieftină opțiune. Alte oferte, cu prețuri peste 1,6 lei/kWh
Odată cu liberalizarea pieței, românii trebuie să fie atenți la alegerea furnizorului. Diferențele între ofertele disponibile sunt semnificative, iar o alegere greșită poate însemna sute de lei pierduți lunar.
În acest moment, cel mai mic tarif de pe piață este oferit de Hidroelectrica: 1,10 lei/kWh. Restul furnizorilor vin cu tarife între 1,43 și 1,64 lei/kWh. Diferențele par mici la prima vedere, dar se resimt puternic în bugetul unei familii.
„Piaţa nu justifică preţuri de peste 1,5 lei în niciun caz. Valoarea de 1,2-1,3 lei este ceea ce se aşteaptă de la această piaţă”, susține Corneliu Bodea, reprezentant al Centrului Român de Energie.
Românii au la dispoziție mai puțin de o lună pentru a analiza și a decide dacă schimbă furnizorul de energie. Cei care rămân pasivi riscă să intre automat pe prețul de serviciu universal, adesea mult mai ridicat.
Informarea obligatorie. Ce trebuie să trimită furnizorii până pe 10 iunie
În acest context, statul impune o obligație clară pentru furnizori. Până la data de 10 iunie, aceștia trebuie să informeze în scris toți consumatorii casnici cu privire la prețurile actuale și cele care se vor aplica de la 1 iulie.
Scrisoarea trebuie să conțină explicit comparația dintre vechiul și noul tarif, precum și alternativele contractuale disponibile. Este o măsură de transparență, dar și un semnal de alarmă. Pentru mulți români, aceste informații vor fi primul contact cu realitatea scumpirilor masive.
În paralel, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a lansat o campanie publică de informare privind liberalizarea completă a pieței de electricitate și drepturile consumatorilor.
Ce pot face românii pentru a-și proteja bugetul
În fața acestei scumpiri iminente, consumatorii au câteva opțiuni pentru a diminua impactul asupra bugetului:
- Compararea și alegerea unei oferte avantajoase de la un alt furnizor;
- Trecerea pe un contract cu preț fix pe 12 luni;
- Instalarea de aparate eficiente energetic și reducerea consumului inutil;
- Accesarea programelor de sprijin pentru consumatorii vulnerabili.
„Se lucrează la o revizie a schemei de suport pentru consumatorii vulnerabili. Va trebui să constea inclusiv în stabilirea acelui venit peste care schema să intre în funcţiune. Pentru că acest venit trebuie adaptat la valorile pieţei, la inflaţie”, a mai spus Corneliu Bodea, potrivit romaniatv.net.
Ministerul Muncii și Ministerul Energiei analizează actualizarea plafoanelor de venituri pentru acordarea ajutoarelor de încălzire sau subvențiilor la energie. Noile condiții vor fi anunțate în a doua jumătate a lunii iunie.
Impactul social. Ce spun oamenii din zonele urbane și rurale
„Noi deja suntem cu inima strânsă. La țară, ne încălzim cu lemne, dar frigiderele, congelatoarele, pompele de apă merg pe curent. Dacă vine factura de 400 de lei, nu mai avem cu ce plăti”, spune o femeie din județul Vaslui.
În orașe, problemele sunt diferite, dar la fel de apăsătoare.
„Locuiesc într-un apartament cu doi copii. Factura e în jur de 180 de lei acum. Dacă ajunge la 500 de lei, începem să tăiem din altă parte: haine, mâncare, ieșiri. Nu avem ce face”, spune un tată din București.
Creșterea prețurilor la electricitate vine într-un moment economic dificil, marcat de inflație persistentă, rate bancare crescute și venituri stagnante pentru o mare parte din populație.
Riscul de facturi neplătite și restanțe
Specialiștii avertizează că, în lipsa unei intervenții rapide, se va produce o creștere semnificativă a restanțelor la plată. Mii de familii riscă să nu poată achita integral noile facturi și să intre în situație de penalizare sau chiar de debranșare.
Asociațiile de protecție a consumatorilor cer guvernului să reintroducă un mecanism de plafonare parțială, cel puțin pentru lunile de vară, până când se va implementa noua schemă de sprijin.
„Nu putem lăsa populația captivă între furnizori care își fixează singuri tarifele și lipsa totală de control. Este nevoie de o intervenție inteligentă, nu de abandon”, a transmis un reprezentant al unei organizații civice din Cluj.
Măsuri temporare discutate în Parlament
În Parlament se discută deja despre posibilitatea unei plafonări selective, aplicate doar pentru consumul de până la 100 kWh, dar doar în cazul gospodăriilor cu venituri mici. Proiectul este contestat de unele partide, care susțin că liberalizarea trebuie dusă până la capăt pentru a stimula eficiența energetică și concurența reală.
În paralel, se propune și o taxare diferențiată a furnizorilor care practică tarife peste un anumit prag considerat „speculativ”.
Toate aceste măsuri sunt însă în stadiu de discuție. Nicio decizie concretă nu a fost luată, iar timpul se scurge rapid.
Ce urmează după 1 iulie
Luna iulie va fi momentul de cotitură. Fără intervenții suplimentare, milioane de români vor primi prima factură majorată. Pentru mulți, aceasta va însemna o realitate nouă, dureroasă.
Furnizorii au libertate totală în stabilirea prețului, dar concurența dintre ei va deveni reală doar dacă cetățenii sunt activi și dispuși să-și schimbe contractele.
Informarea, analiza ofertelor și adaptarea consumului devin esențiale. Statul poate susține, dar decizia finală rămâne la consumator.
Până atunci, e esențial ca fiecare familie să știe cât consumă, ce tarif are în prezent și care sunt opțiunile disponibile. De la 1 iulie, energia electrică nu mai este o cheltuială predictibilă. Este o provocare lunară. Iar cine nu se adaptează, va plăti triplu.
