Tensiuni în interiorul Guvernului după aprobarea unor majorări salariale la compania Romgaz. Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) critică dur decizia Executivului condus de Ilie Bolojan, acuzând autoritățile că aplică standarde diferite în funcție de instituție.
Reprezentanții sindicali susțin că angajații din administrația publică sunt puși în fața unui discurs constant despre restricții bugetare, reducerea cheltuielilor și înghețarea veniturilor, în timp ce pentru compania de stat Romgaz au fost identificate rapid fonduri și argumente pentru creșteri salariale.
Potrivit SAALG, nemulțumirea a fost amplificată și de faptul că memorandumului prin care au fost aprobate majorările i s-ar fi acordat inițial un caracter confidențial. Sindicaliștii consideră că această situație transmite un mesaj contradictoriu către restul personalului bugetar, aflat sub presiunea măsurilor de austeritate.
În reacția lor publică, reprezentanții angajaților din cadrul Guvernului afirmă că există o diferență evidentă între modul în care sunt tratate diverse categorii de salariați din sistemul public. Ei acuză Executivul că promovează ideea de sacrificiu și limitare a cheltuielilor doar pentru anumite instituții, în timp ce în alte zone aprobă majorări salariale într-un timp foarte scurt.
Executivul a aprobat majorări salariale la Romgaz
„Argumentul Executivului este că Romgaz este o companie strategică, implicată în proiecte majore, iar salariile trebuie majorate pentru a păstra angajații performanți și pentru a preveni migrarea acestora către alte companii. Excelent!
Suntem perfect de acord cu această logică, însă apare, inevitabil, o întrebare legitimă: angajații din Aparatul de Lucru al Guvernului, cei care gestionează jaloanele și țintele din PNRR de miliarde de euro, cei care coordonează și implementează programe europene și norvegiene de miliarde de euro, cei implicați în programul SAFE și în mecanismele administrative fără de care statul român nu poate accesa finanțări externe, ce reprezintă în viziunea Guvernului? Simpli actori de figurație în funcționarea statului?
Sau importanța lor este recunoscută doar în momentul în care apar întârzieri, blocaje ori riscul pierderii fondurilor europene?”, a transmis Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului.
Sindicatul susține că „adevărul este unul simplu și incomod” pentru actuala guvernare: atunci când există interes politic sau administrativ, resursele financiare pot fi găsite rapid, chiar și într-o perioadă în care autoritățile invocă necesitatea austerității.
Reprezentanții sindicatului, acuzații fără precedent
Reprezentanții sindicatului susțin că Executivul promovează ideea de motivare financiară doar în sectoarele considerate profitabile sau cu impact public major, cum este cazul companiei Romgaz, în timp ce angajații din administrația centrală ar fi lăsați în plan secund.
„Domnule prim-ministru, adevărul este unul simplu și incomod pentru dumneavoastră: fără lucrătorii din administrația publică centrală, fără oamenii care redactează, negociază, verifică, implementează și raportează permanent, România nu ar încasa nici fondurile europene, nici fondurile norvegiene și nici finanțările strategice invocate obsesiv în discursurile politice.
Fără acești profesioniști, care susțin, zi de zi, prin munca lor care trece neobservată, mecanisme administrative complexe și extrem de sensibile, nu ați avea ce raporta nici la Bruxelles, nici în conferințele de presă ori interviurile televizate în care succesul este revendicat exclusiv la nivel politic”, a punctat și Noni Iordache, liderul SAALG.
Potrivit acestora, instituțiile administrative care asigură funcționarea aparatului de stat nu beneficiază de aceeași atenție, deși au un rol esențial în coordonarea politicilor publice, gestionarea proiectelor strategice și atragerea fondurilor externe. Sindicaliștii afirmă că activitatea din administrația centrală reprezintă un pilon important pentru funcționarea instituțiilor și implementarea programelor naționale și europene.
În opinia SAALG, diferența de tratament dintre anumite companii de stat și structurile administrative transmite un semnal de dezechilibru în politica salarială a Guvernului. Aceștia consideră că importanța administrației centrale este minimizată, deși funcționarii din aceste instituții contribuie direct la elaborarea și susținerea proiectelor strategice ale statului român.
Reprezentanții Sindicatului Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) afirmă că tot mai mulți specialiști aleg să părăsească sistemul public din cauza salariilor blocate, a volumului ridicat de muncă și a sentimentului că munca lor nu este apreciată de autorități. Potrivit sindicaliștilor, administrația centrală se confruntă cu o presiune constantă, în timp ce angajaților li se cere să livreze rezultate comparabile cu standardele europene, fără a beneficia însă de condiții sau recompense pe măsură.
Aceștia susțin că funcționarii publici sunt puși frecvent în situația de a răspunde pentru dificultăți administrative și economice pe care nu le-au generat, în timp ce măsurile de austeritate afectează direct motivația și stabilitatea profesională din instituții.
„Cu atât mai mult astăzi, de 9 mai, când vorbim despre Europa, despre stat modern, despre apartenență europeană și despre capacitatea României de a funcționa ca stat credibil în Uniunea Europeană, Guvernul ar trebui să înțeleagă că aceste lucruri nu se fac singure”, au transmis reprezentanții SAALG într-un mesaj public.
Sindicaliștii au continuat criticile la adresa Executivului, afirmând că obiectivele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență nu pot fi îndeplinite doar prin discursuri politice.
„Jaloanele și țintele din PNRR nu se închid prin declarații politice. Fondurile europene și norvegiene nu sunt atrase prin conferințe de presă, iar programele strategice ale statului nu funcționează din lozinci sau din sloganuri administrative”, au precizat aceștia.
Nemulțumirile apar după ce Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan a aprobat, pe 8 mai, o majorare salarială de 6,5% pentru angajații companiei Romgaz, măsură care urmează să intre în vigoare de la 1 iunie 2026.
Executivul și-a justificat decizia prin rezultatele financiare ale companiei și prin rolul strategic pe care Romgaz îl are în proiectul energetic Neptun Deep, unul dintre cele mai importante proiecte de exploatare a gazelor naturale din regiune. Sindicaliștii consideră însă că această explicație accentuează și mai mult diferențele de tratament dintre companiile de stat profitabile și administrația publică centrală.
Sursa foto: arhivă






















