Anamaria
Ce înseamnă stare de urgență în România. Președintele Klaus Iohannis a decretat această stare de urgență, începând cu data de 16 martie 2020. Este important să cunoaștem cum ne afectează pe fiecare în parte și ce trebuie să facem când se ia o astfel de măsură.
România a intrat în stare de urgență de azi, luni, 16 martie. Conform legii, decretarea stării de urgență se face pentru o durată de 30 de zile. Apoi, în funcție de evoluția situației, președintele, cu încuviințarea Parlamentului, poate prelungi durata. Autoritățile au precizat că nu se vor lua obligatoriu toate măsurile prevăzute de lege, ci se vor adopta doar acele măsuri necesare pentru a combate răspândirea coronavirusului.
”Am decis să decretez stare de urgenţă la începutul săptămânii viitoate. Această stare de urgenţă va face posibilă alocarea de noi resurse importante pentru gestionarea crizei. În acest fel, Guvernul va avea posibilitatea să aloce mai mulţi bani pentru domeniul sănătăţii”, a anunțat preşedintele.
Ce înseamnă România în stare de urgență. Anunțul Grupului de Comunicare Strategică
Conform OUG nr.1/1999, starea de urgență reprezintă o situație de criză ce impune măsuri excepționale ce se instituie în cazul apariției unor pericole grave. Aceste pericole amenință apărarea țării și a securității naționale, a democrației constituționale sau pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor unor dezastre. Starea de urgență reprezintă o serie de măsuri excepționale de natură politică, economică şi de ordine publică aplicabile pe întreg teritoriul ţării sau în unele unităţi administrativ-teritoriale.
Se instituie în următoarele situaţii:
a) existenţa unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea naţională ori funcţionarea democraţiei constituţionale;
b) iminenţa producerii ori producerea unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre.
”Având în vedere enunţarea în spaţiul public/mediul online a posibilelor măsuri care pot fi luate în cadrul stării de urgenţă, fără a se menţiona faptul că NU toate aceste măsuri sunt luate în mod obligatoriu, menţionăm faptul că vor fi avute în vedere DOAR acele măsuri necesare în combaterea răspândirii noului coronavirus (COVID-19). Facem apel la responsabilitate şi în acest caz în modul de prezentare a cadrului legal şi a măsurilor care pot avea legatura cu motivul pentru care a fost anunţată decizia referitoare la starea de urgenţă.”
Starea de urgență aduce modificări la prețurile medicamentelor în România
Prim ministrul României a anunțat că starea de urgență în România va fi reprezeintată prin proceduri de achiziţie rapide, prin negociere directă, care să poată fi derulate pentru cumpărarea de materiale, de echipamente, de substanţe, de echipamente de protecţie care în prezent pot fi obtinute cu dificultate din cauza cererii foarte mari.
Ludovic Orban a anunțat că o altă măsură care ar putea fi luată se referă la limitarea creşterii preţurilor la medicamente. A mai spus că există posibilitatea rechiziţilor dacă este nevoie de spaţii de carantină.
Și ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, a făcut declarații
„Începând de aseară, o echipă de reprezentanţi ai tuturor ministerelor a lucrat non-stop pentru a transmite astăzi domnului prim-ministru spre aprobare, conform legii, nota de fundamentare ce va fi prezentată domnului preşedinte în vederea emiterii decretului. (…) Starea de urgenţă ne va permite să luăm cele mai potrivite măsuri pentru gestionarea şi prevenirea infecţiei cu noul coronavirus. Este o măsură care vine în sprijinul autorităţilor pentru a putea acţiona în sprijinul cetăţenilor”, a spus Marcel Vela, citat de Agerpres.
Articolul 7 din OUG nr.1/ 1999 prevede ca, la instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, unele atribuții ale administrației publice centrale și locale, legate de aplicarea dispozițiilor art. 20 din prezenta ordonanță de urgență, trec în competența autorităților civile și militare, prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau de urgență. Autoritățile civile ale administrației publice centrale și locale de specialitate continuă exercitarea atribuțiilor care nu au fost transferate autorităților militare și au obligația de a acorda sprijin autorităților militare.
Autoritățile civile și militare au următoarele atribuții și răspunderi, conform Capitolului 3, Articolul 20 din OUG nr.1/ 1999:
– să întocmească planurile de acțiune și planurile de ridicare graduală a capacității de luptă, în conformitate cu ordinele și instrucțiunile proprii;
– să dispună depunerea temporară a armelor, munițiilor și materialelor explozive aflate asupra populației și să procedeze la căutarea și ridicarea lor; la încetarea măsurii excepționale, acestea vor fi înapoiate celor în drept să le dețină; să dispună închiderea temporară a societăților care comercializează arme și muniții și să instituie paza acestora;
– să limiteze sau să interzică circulația vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore și să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulație;
– să efectueze percheziții oriunde și oricând este nevoie;
– să efectueze razii;
– să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfășurarea adunărilor publice, a manifestațiilor sau marșurilor;
– să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgență persoanele a căror prezentă nu se justifică;
– să dispună închiderea temporară a unor stații de distribuire a carburanților, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice;
– să suspende temporar apariția sau difuzarea unor emisiuni ale posturilor de radio ori de televiziune
– să asigure paza militară a sediilor autorităților publice centrale și locale, a stațiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, de radio și de televiziune, precum și a unor agenți economici sau obiective de importanță națională; când situația impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie și apă potabilă, după caz;
– să dispună raționalizarea alimentelor și a altor produse de strictă necesitate;
– să emită ordonanțe militare;
– să interzică circulația rutieră, feroviară, maritimă, fluvială și aeriană pe diferite rute;
Măsuri care se pot dispune pe durata stării de urgență (Capitolul 6, OUG nr.1/ 1999)
organizarea și asigurarea cu prioritate a transporturilor, comunicațiilor, produselor, resurselor și infrastructurii pentru nevoile forțelor destinate apărării;
închiderea frontierei de stat, în întregime sau în zona în care a fost instituită starea de urgență, intensificarea controlului la punctele de trecere a frontierei care rămân deschise, precum și supravegherea frontierei pe toată lungimea sa.
rechiziționarea de bunuri, potrivit legii.
Sancțiuni (Capitolul 7, Articolul 27, OUG nr.1/1999)
nerespectarea prevederilor art. 9 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 100 lei la 5.000 lei, pentru persoane fizice, și de la 1.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice.
Pe durata stării de urgență sunt interzise limitarea dreptului la viață, cu excepția cazurilor când decesul este rezultatul unor acte licite de război; tortura și pedepsele ori tratamentele inumane sau degradante;condamnarea pentru infracțiuni neprevăzute ca atare, potrivit dreptului național sau internațional;restrângerea accesului liber la justiție.
Pe parcursul stării de urgență din România, școlile vor fi închise, iar la granițele țării și la punctele de frontieră s-au luat mai multe măsuri de protecție. De asemenea, președintele țării a făcut apel la populație pentru a rămâne în izolare și a reduce cât mai mult contactul cu ceilalți oameni.
