Ana Sasu
Sistemul prin care copiii din România primesc sprijin financiar de la stat ar putea trece printr-o schimbare importantă, dacă o propunere legislativă aflată în circuitul parlamentar va ajunge să fie adoptată. Proiectul introduce conceptul de „bursă de prezență” și propune o restructurare a mecanismului actual, astfel încât o parte a banilor să fie legată de participarea copilului la educație și de situația acestuia la purtare.
Una dintre prevederile care atrag cel mai mult atenția se referă la copiii cu vârste cuprinse între 3 și 18 ani. În forma inițiată, proiectul propune diminuarea alocației de stat de la 292 de lei la 100 de lei, concomitent cu introducerea unei burse de prezență pentru preșcolarii și elevii care îndeplinesc condițiile stabilite.
Astfel, nu este vorba despre o simplă majorare sau diminuare generală a banilor acordați copiilor, ci despre o schimbare a modului în care sprijinul financiar ar putea fi structurat.
Este esențial însă ca părinții să știe că aceste modificări nu se aplică în prezent. B262/2026 este o propunere legislativă, iar pagina oficială a Senatului o indică drept inițiativă aflată în circuitul parlamentar.
Alocația pentru copiii între 3 și 18 ani ar putea ajunge la 100 de lei
Cea mai importantă prevedere din proiect privește cuantumul alocației acordate copiilor cu vârste între 3 și 18 ani.
Potrivit expunerii de motive, inițiatorii propun ca alocația de stat pentru această categorie să fie diminuată de la 292 de lei la 100 de lei.
Diferența ar urma să fie legată de un mecanism nou, denumit „bursă de prezență”.
În loc ca întreaga sumă să fie acordată exclusiv în funcție de vârsta copilului, proiectul încearcă să lege o parte importantă a sprijinului financiar de participarea la procesul educațional.
Bursa de prezență ar urma să fie destinată preșcolarilor și elevilor înscriși în învățământul preuniversitar de stat sau privat și ar avea un cuantum de minimum 250 de lei.
În acest scenariu, un copil care îndeplinește condițiile pentru acordarea bursei ar putea beneficia de alocația de 100 de lei și de cel puțin 250 de lei prin noul mecanism.
Totalul ar ajunge astfel la minimum 350 de lei lunar.
Raportat la cei 292 de lei utilizați ca reper în expunerea de motive, diferența ar fi de cel puțin 58 de lei în plus pentru un copil care întrunește criteriile necesare.
Situația s-ar schimba însă pentru cei care nu se califică pentru bursa de prezență.
În forma propusă, aceștia ar putea rămâne doar cu alocația stabilită la 100 de lei.
Tocmai această diferențiere reprezintă una dintre cele mai importante componente ale inițiativei.
Prezența la cursuri și purtarea ar deveni criterii importante
Noua bursă nu ar urma să fie acordată automat tuturor copiilor.
Expunerea de motive leagă acordarea acesteia de frecventarea cursurilor și de rezultatul obținut la purtare în anul școlar anterior.
Documentul menționează îndeplinirea condițiilor privind participarea la cursuri, precum și obținerea mediei 10 la purtare sau, după caz, a calificativului „Foarte bine”.
Practic, dacă forma propusă ar deveni lege fără modificări substanțiale, comportamentul școlar și prezența copilului la activitățile educaționale ar căpăta și o componentă financiară.
Inițiatorii prezintă măsura drept un instrument prin care participarea constantă la educație ar putea fi stimulată, fiind invocate inclusiv responsabilizarea elevilor și familiilor și reducerea abandonului școlar.
Schimbarea de filozofie este una importantă.
Alocația de stat este cunoscută în prezent ca un sprijin acordat copiilor în baza condițiilor stabilite prin lege. Prin mecanismul propus, o parte considerabilă din sprijinul financiar total ar depinde de îndeplinirea unor criterii legate de școală.
În practică, acest lucru ar putea crea situații foarte diferite de la un copil la altul.
Un elev care frecventează cursurile și îndeplinește cerințele privind purtarea ar putea primi o sumă totală mai mare decât cea avută în vedere ca reper de proiect pentru actualul mecanism.
Un copil care nu îndeplinește criteriile pentru bursa de prezență ar putea beneficia însă numai de componenta de bază.
Și copiii de grădiniță sunt incluși în noul mecanism
Propunerea nu îi vizează exclusiv pe elevii de școală.
Preșcolarii sunt incluși în mecanismul bursei de prezență, iar proiectul urmărește și modificări privind accesul acestora la sprijinul social din sistemul educațional.
Ideea inițiatorilor este ca sprijinul financiar să înceapă încă din etapa educației timpurii, în special pentru copiii proveniți din familii vulnerabile.
Într-un asemenea scenariu, un preșcolar care întrunește toate condițiile necesare ar putea cumula mai multe forme de sprijin.
Ar exista componenta reprezentată de alocația de stat, bursa de prezență și, dacă sunt îndeplinite criteriile specifice, sprijinul social prevăzut de legislația educației.
Pentru familiile vulnerabile, asemenea sume pot avea o importanță considerabilă în bugetul lunar.
Pe de altă parte, tocmai includerea preșcolarilor în mecanismul condiționat de frecvență a provocat unele dintre reacțiile critice apărute în cadrul consultării publice.
Au existat persoane care au atras atenția asupra situațiilor în care copiii mici lipsesc de la grădiniță din cauza problemelor medicale sau din alte motive care nu țin neapărat de alegerea familiei. Aceste intervenții reprezintă opinii transmise în cadrul consultării publice și nu concluzii oficiale asupra efectelor proiectului, potrivit Playtech.
Proiectul a primit aviz negativ din partea Consiliului Legislativ
Un element important pentru înțelegerea situației este parcursul legislativ al propunerii.
Inițiativa este înregistrată sub indicativul B262/2026 și urmărește modificarea Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, precum și modificări ale Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Consiliul Legislativ a analizat inițiativa și a emis aviz negativ.
Documentul Consiliului Legislativ arată, de asemenea, că modificările propuse ar urma să vizeze drepturile aferente lunii septembrie 2027, dacă proiectul ar ajunge să fie adoptat în forma avută în vedere.
Avizul negativ nu trebuie confundat însă cu respingerea definitivă a proiectului de către Parlament.
Procesul legislativ presupune mai multe etape, iar forma unei inițiative se poate modifica pe parcursul dezbaterilor.
În iunie 2026, propunerea figura și în documentele parlamentare privind transmiterea către Camera Deputaților ca primă Cameră sesizată.
Prin urmare, părinții nu trebuie să considere valorile și condițiile prezentate în proiect drept reguli deja aplicabile.
Ele reprezintă prevederile unei inițiative legislative, iar forma finală poate fi modificată substanțial sau proiectul poate să nu ajungă să producă efecte.
Propunerea a stârnit reacții în consultarea publică
Subiectul a generat numeroase reacții, în special din cauza ideii de a reduce componenta de bază a alocației și de a lega diferența de criterii educaționale.
Pe pagina Senatului dedicată proiectului sunt publicate opinii ale persoanelor interesate, iar mai multe dintre acestea critică reducerea alocației.
Unele persoane susțin că o asemenea măsură ar putea afecta copiii din familii cu venituri reduse. Alte opinii ridică problema absențelor determinate de îmbolnăviri, în special în cazul copiilor de grădiniță.
Au fost formulate și critici privind principiul condiționării sprijinului financiar destinat copiilor de comportamentul sau prezența școlară.
Aceste puncte de vedere trebuie însă diferențiate de poziția instituțiilor statului.
Ele reprezintă opinii individuale formulate în cadrul consultării publice și nu demonstrează, prin ele însele, care ar fi efectele măsurii dacă aceasta ar fi aplicată.
Inițiatorii pornesc de la o logică diferită.
În expunerea de motive, aceștia prezintă bursa de prezență ca pe un instrument destinat stimulării participării constante la procesul educațional și reducerii abandonului școlar.
Astfel, dezbaterea se concentrează asupra unei întrebări importante: în ce măsură un stimulent financiar condiționat de participarea la educație poate crește frecvența școlară și în ce măsură un asemenea sistem riscă să afecteze copiii care nu reușesc să îndeplinească cerințele din motive independente de ei.
Părinții nu pierd acum bani din alocațiile copiilor
Pentru familiile care primesc în prezent alocația de stat, cea mai importantă precizare este că proiectul B262/2026 nu a modificat, la acest moment, drepturile aflate în plată.
Simpla depunere și dezbatere a unei propuneri legislative nu schimbă automat legislația.
Pentru ca noile reguli să producă efecte, proiectul trebuie să parcurgă procedura parlamentară și să ajungă la forma necesară pentru intrarea în vigoare.
Până atunci, părinții nu trebuie să interpreteze suma de 100 de lei drept noua alocație aflată deja în plată.
Aceeași precizare este valabilă și pentru bursa de prezență de minimum 250 de lei.
Nici aceasta nu reprezintă în prezent un drept acordat automat elevilor și preșcolarilor în baza proiectului B262/2026.
Valorile trebuie privite exclusiv în contextul inițiativei legislative.
Dacă proiectul ar avansa, parlamentarii ar putea introduce amendamente, ar putea modifica sumele, condițiile de eligibilitate sau momentul aplicării.
De asemenea, inițiativa poate avea un parcurs legislativ în urma căruia prevederile inițiale să nu ajungă să fie aplicate.
Ce s-ar schimba concret dacă varianta propusă ar deveni lege
În forma inițiată, mecanismul ar modifica substanțial modul în care este privit sprijinul financiar pentru copiii cu vârste între 3 și 18 ani.
Componenta de bază ar fi mai mică, în timp ce participarea la educație ar deschide accesul la o sumă suplimentară.
Un copil care îndeplinește condițiile ar putea ajunge la minimum 350 de lei lunar din alocație și bursa de prezență, potrivit sumelor prevăzute în documentele inițiativei.
Un copil care nu întrunește condițiile pentru bursă ar putea rămâne cu suma de bază prevăzută de proiect.
Tocmai această diferență explică interesul ridicat pentru inițiativă.
Pentru familii, nu ar mai conta numai existența dreptului la alocație, ci și condițiile necesare pentru accesarea bursei suplimentare.
Școala ar căpăta astfel un rol indirect inclusiv în stabilirea sprijinului financiar total primit de copil.
Prezența la cursuri și purtarea nu ar mai avea doar consecințe educaționale, ci ar putea influența suma totală de care beneficiază familia.
Totuși, toate aceste scenarii rămân dependente de parcursul parlamentar al proiectului.
În septembrie 2026, informația esențială pentru părinți este că există o propunere legislativă care urmărește o schimbare amplă a sistemului, dar alocațiile copiilor nu au fost reduse la 100 de lei prin simpla înregistrare a acesteia.
Mai mult, inițiativa a primit aviz negativ din partea Consiliului Legislativ, iar dezbaterea asupra modului în care ar trebui acordat sprijinul financiar copiilor rămâne deschisă.
Sursa foto: Arhivă
