Anamaria
Care sunt misterele prognozei meteo? Specialiștii explică de ce avem mai multe anotimpuri în România și cum se calculează prognoza meteo și starea vremii.
Apariţia anotimpurilor, care sunt patru la număr în țara noastră, are legătură cu mişcarea de revoluţie a Terrei în jurul Soarelui. De asemnea, anotimpurile se formeaz şi în funcție de ciclurile climaterice şi circulaţia marilor curenţi de aer.
Pâmântul se învârte în jurul propriei sale axe și în Jurul Soarelui, cu axa sa – linia imaginară care îl străbate de la Polul Nord la Polul Sud – înclinată la 23,5 grade. Aceasă înclinare face ca Terra să aibă mai multe anotimpuri.
Când axa e înclinată către Soare, Emisfera Nordică primeşte cea mai mare cantitate de căldură şi energie solară. Când axa Terrei este înclinată la minim, vremea se răcește și vine iarna. Timpul care trece între cele două înclinări sunt anotimpurile de primăvară şi de toamnă.
Cum se calculează prognoza meteo în România
Clima din România este temperat continentală de tranziție, la fel ca restul Europei Centrale. Există 4 anotimpuri bine delimitate: primăvară, vară, toamnă și iarnă. Diferențele climatice se realizează doar prin altitudinii și latitudinii.
Temperaturile medii anuale din țara noastră scad ușor de la sud(10°-11°C) spre nord(8,5°-9°C), variație datorată atât latitudinii cât și distribuției reliefului țării. De asemenea, temperatura scade odată cu creșterea altitudinii ( scade cu 6° la fiecare 1000 m.) Temperaturile maxime medii anuale oscilează între 22°C și 24°C în timpul verii, respectiv între -3°C și -5°C, în timpul iernii. Temperaturile extreme înregistrate în România au fost de -38.5°C, la Bod (județul Brașov), pe 25 ianuarie 1942, și de +44.5°C la Ion Sion (județul Brăila), pe 10 august 1951.
Vara este un anotimp foarte călduros, care durează de la începutul lunii mai până în septembrie. În sudul României există peste 40 de zile „tropicale”(cu temperaturi peste 30 de grade Celsius) și peste 90 de zile de vară (cu temperaturi peste 25 de grade Celsius). Temperatura maximă absolută din România este de 44,5 de grade Celsius, și s-a înregistrat la Ion Sion, lângă Brăila, pe 10 august 1951. Adesea, vara apar furtuni puternice cu cantități mari de precipitații. În zonele montane din Nord și Centru vara este un anotimp temperat, cu puține zile tropicale sau de vară, și cu nopți răcoroase.
Toamna este un anotimp scurt, de tranziție, cu perioade lungi de uscăciune alternând cu perioade de ploi. În a II-a parte a lunii octombrie există primele înghețuri, iar în noiembrie, de obicei în zonele montane, primele ninsori. În câmpii, acestea se manifestă adesea mai târziu decât în restul țării.
Iarna este un anotimp friguros, în care masele de aer rece venite din Est aduc temperaturi de până la -20 de grade Celsius sau chiar sub (recordul este de -38,5 grade Celsius, la Bod, lângă Brașov, înregistrat la data de 25 ianuarie 1942). Zăpada nu este abundentă comparativ cu alte state europene, atât datorită lipsei de precipitații cât și datorită creșterilor frecvente de temperatură. În Sud și Vest cu precădere, stratul de zăpadă se topește și reface de câteva ori în decursul unei ierni. În ultimii ani, încălzirea globală și producerea de gaze cu efect de seră au transformat total iernile din România.
Primăvara este un alt anotimp de tranziție, relativ scurt. Temperatura crește cu repeziciune, înghețurile dispărând în luna aprilie.
Temperatura medie anuală variază de la 11 grade Celsius în lunca Dunării, la 6 grade Celsius în Harghita. Temperatura medie a lunii iulie variază între 26 grade Celsius și 18 grade Celsius tot în funcție de regiune. În ianuarie, aceste temperaturi variază de la 0°C (la Băile Herculane sau la Mangalia) la -6 grade Celsius (în depresiuni).
Cum se face o prognoză meteo
Metorologia folosește mai multe instrumente pentru a obține prognoze exacte: baloane meteorologice, stații meteo și steliți meteorologici performanți. Aceștia captează informații esențiale despre viteza și direcția vântului, despre topirile de zăpadă, de exemplu. Pot prezice, astfel, în urma calculelor, cum se va comporta vremea pe o anumită perioadă de timp.
Gradul de precizie al unei prognoze realizate cu sateliți este de 97% pentru primele 3 zile și de 90% pentru 5 zile. Există însă și surprize, chiar și pentru meteorologi. O mică schimbare în direcția vântului are un efect domino asupra întregii prognoze meteo, care trebuie reactualizată.
