Cristina Cohuț
Un avans fragil. O cursă strânsă. Un final de campanie prezidențială cu mize uriașe și emoții pe muchie de cuțit. Potrivit celui mai recent sondaj AtlasIntel, realizat pentru HotNews, între George Simion și Nicușor Dan s-a creat o diferență de doar 0.9%. O marjă care nu decide nimic, dar întețește suspansul. Cu doar câteva zile înainte de vot, scorul e mai strâns ca niciodată. Independentul Nicușor Dan conduce la limită, în vreme ce liderul AUR se bazează pe mobilizarea electoratului din Moldova și din diaspora. Cine va câștiga? Încă nu știe nimeni.
Lupta din sondaje. O diferență de 0.9% între candidați
Sondajul AtlasIntel, efectuat în perioada 13-15 mai, indică o situație echilibrată. Nicușor Dan are 48.7%, în timp ce George Simion este creditat cu 47.8%. Diferența este de 0.9 puncte procentuale, adică exact în marja de eroare declarată de institut: ±1%.
1.8% dintre respondenți declară că vor anula votul. 1.7% spun că încă nu știu ce vor face. Asta înseamnă că, teoretic, orice se poate întâmpla. Chiar și o schimbare bruscă în favoarea celui aflat în urmă.
Sondajul a fost realizat pe un eșantion solid – 5.628 de persoane – prin metoda digitală aleatorie (Atlas RDR). Include și votul din diaspora, acolo unde în primul tur George Simion a obținut un scor istoric, relatează hotnews.ro.
AtlasIntel a anticipat corect unele alegeri importante. În 2024, a prezis victoria lui Nicușor Dan la București. În același timp, în cazul primului tur prezidențial, i-a oferit liderului AUR un scor subestimat: 30.2%, față de rezultatul real de aproape 41%.
Evoluții față de săptămâna trecută: Nicușor Dan urcă ușor, Simion scade puțin
Comparând datele actuale cu cele din 12 mai, când ambii candidați aveau exact 48.2%, observăm o mișcare lentă, dar interesantă. Nicușor Dan urcă la 48.7%. George Simion scade la 47.8%.
Este vorba despre o variație de doar câteva zecimi, dar în actualul context contează fiecare virgulă. Dacă ritmul se păstrează, independentul poate spera că va rămâne în față până duminică. Dacă nu, o mobilizare mai bună la urne poate întoarce totul în favoarea AUR.
Reacțiile celor doi candidați lipsesc în acest moment. Ambii preferă să se concentreze pe ultimele zile de campanie. Niciunul nu vrea să pară arogant sau panicat. Imaginea contează, iar încrederea este o armă cu dublu tăiș în alegeri.
Pe de altă parte, evoluțiile fine din sondaje pot reflecta și o reacție la evenimente recente. De la discursurile în Parlament și până la aparițiile televizate, fiecare element poate influența câteva zecimi care devin cruciale.
Pe regiuni istorice, România pare divizată
Rezultatele sondajului AtlasIntel pe regiuni istorice oferă o imagine a unei țări polarizate. Moldova votează masiv cu Simion: 56.9%. Transilvania e de partea lui Dan: 55.2%.
București-Ilfov, deși considerat un fief al lui Nicușor Dan, are o diferență mai mică decât se credea. 48.6% pentru Dan, 43.9% pentru Simion. Muntenia este la limită: 49% pentru Dan, 48% pentru Simion. O regiune indecisă.
Diaspora este iarăși un punct fierbinte. Nicușor Dan are 52.3%, dar George Simion a câștigat acolo cu 61% în primul tur. Explicația? Restul voturilor s-au risipit între candidații eliminați. În turul doi, votul se redistribuie altfel.
Acest lucru face ca diaspora să fie un teren de luptă esențial. Poate decide președintele. Sau poate înclina balanța în ultimele ore. În Europa de Vest, preferințele sunt diferite față de cele din America de Nord sau Asia. Comportamentul electoral al diasporei e greu de anticipat.
Regiunile istorice par să urmeze tipare culturale. Acolo unde AUR a cultivat un discurs conservator, scorul e ridicat. În zonele urbanizate, cu electorat educat, votul merge spre independenți.
Diferențele dintre sondaje. Lecțiile turului întâi
În primul tur al alegerilor prezidențiale, casele de sondare au oferit estimări destul de imprecise. George Simion a fost subcotat sistematic. Cel mai apropiat rezultat: 35% – sondajul Verifield de la sfârșit de martie, realizat chiar la comanda lui Nicușor Dan. În realitate, Simion a luat 41%.
AtlasIntel, în ultimul său sondaj publicat cu trei zile înainte de alegeri, l-a cotat pe Simion la 31%. Eroare de 10 puncte. CURS, într-unul dintre cele mai criticate sondaje, îl plasa pe liderul AUR la doar 26%. Eroare uriașă: 15 puncte.
Diferențele ridică semne de întrebare despre acuratețea actualelor măsurători. Se pot repeta aceleași greșeli? Sau institutele și-au ajustat metodele? Publicul rămâne sceptic, iar fiecare sondaj e analizat acum cu o doză de suspiciune.
Analiza AtlasIntel recunoaște aceste erori și încearcă să le explice. Potrivit lui Andrei Roman, directorul institutului, „există o mobilizare spontană, greu de detectat, care apare în ultimele ore înainte de vot”. Aceasta poate amplifica scorurile în ziua alegerilor.
Totodată, alegătorii pot ascunde intenția reală de vot sau pot decide în ultimul moment. Unii răspund în funcție de cine comandă sondajul. Alții nu răspund deloc. Sociologia electorală se complică.
Ce a schimbat dinamica în primul tur. Transferuri din PSD, scandaluri și percepții
Unul dintre factorii decisivi ai turului întâi a fost așa-numitul „val roșu” care a migrat către George Simion. Crin Antonescu, candidatul susținut neoficial de o parte a PSD, a pierdut sprijinul unei părți din electorat. Acesta s-a reorientat brusc.
„Pe fondul disputelor dintre ceilalți candidați, a percepției că Simion va câștiga primul tur și ca urmare a acuzațiilor lansate în urma scandalului fotografiilor, o parte din electoratul PSD care tindea să îl sprijine pe Crin Antonescu a migrat către George Simion”, a declarat Andrei Roman.
Altfel spus, percepția de favorit creează o spirală ascendentă. Mulți alegători vor să voteze cu cel care are șanse să câștige. E un mecanism clasic, observat în toate democrațiile. Cine e văzut ca învingător, atrage voturi suplimentare.
În plus, Simion a beneficiat de o expunere media intensă. Pozitivă sau negativă, a fost prezent. Crin Antonescu a fost perceput ca absent, reactiv, departe de miză.
Acum, în turul doi, voturile celor eliminați vor conta. Electoratul USR și PLUS, electoratul PSD sau cel al candidaților independenți vor trebui să aleagă. Mulți ezită. Unii vor boicota. Alții vor vota „răul mai mic”. Acest calcul etic decide rezultatul.
Campaniile de fake news, dezinformarea și manipularea de pe rețelele sociale completează tabloul. Alegătorii sunt bombardați cu mesaje contradictorii. Capacitatea lor de a filtra devine limitată. În această ceață informațională, candidatul care inspiră încredere de moment câștigă.
