Cristina Cohuț
Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a transmis vineri un mesaj clar către colegii săi din Parlament: cei care au deja o locuință în București nu ar trebui să mai primească bani de chirie din fonduri publice. Apelul său vine într-un context în care România caută soluții pentru reducerea cheltuielilor bugetare, iar încrederea în clasa politică este, din nou, pusă la încercare.
Într-o postare publică, liderul social-democrat a declarat: „Le-am cerut tuturor colegilor parlamentari să renunțe de urgență la sumele provenite din deconturi ale chiriei în condițiile în care au o proprietate în Capitală! Aceste deconturi nu își găsesc vreo justificare în condițiile în care, în aceste zile, discutăm despre măsuri pentru reducerea deficitului bugetar și a cheltuielilor publice!”
Datele care au stârnit reacția liderului PSD
Reacția lui Sorin Grindeanu vine după publicarea unei investigații realizate de Europa Liberă. Potrivit jurnaliștilor, 270 din cei 331 de deputați români primesc deconturi pentru chirie, chiar dacă 20 dintre ei au deja o locuință în Capitală sau în județul Ilfov. Legal, aceștia pot primi în continuare banii de la stat, deoarece au domiciliul oficial în alte localități. Însă, moral, situația ridică numeroase semne de întrebare.
Printre parlamentarii PSD care se află în această situație sunt Adrian Câciu, Vlad-Florentin Drînceanu, Mirela-Florența Matichescu, George-Adrian Popa, Ștefan-Ovidiu Popa și Mihai-Viorel Fifor. Lor li se adaugă și Grațiela-Leocadia Gavrilescu, aleasă pe listele social-democraților, dar susținută de Partidul Umanist Social Liberal, scrie ziare.com.
O cerere de reformă legală pentru a limita cheltuielile
În același mesaj public, Grindeanu a transmis și un semnal pentru modificarea legislației care permite aceste deconturi.
„Îmi doresc ca parlamentarii social-democrați să fie primii care dau un exemplu de cumpătare și de restrângere a cheltuielilor ce implică bani publici, chiar dacă legea permite astfel de deconturi! De aceea, am solicitat ca legea care permite decontarea acestor cheltuieli să fie modificată, în regim de urgență, în această sesiune parlamentară, astfel încât astfel de deconturi să nu mai fie posibile!”
Această poziționare vine într-un moment în care Guvernul și Parlamentul discută intens despre soluții pentru reducerea deficitului bugetar. România este sub presiunea Bruxelles-ului pentru a limita cheltuielile și a se încadra în țintele economice stabilite, iar exemplul personal din partea aleșilor este considerat un prim pas important.
Solidaritate într-un moment tensionat pentru bugetul public
Grindeanu a pus accentul și pe nevoia de solidaritate între politicieni și cetățeni, mai ales într-o perioadă cu tensiuni economice. „Românii au nevoie de solidaritate! Economia României are nevoie de cumpătare, iar politicienii trebuie să fie primii care să fie solidari!”, a mai declarat liderul PSD.
Declarația sa vine și pe fondul unei dezbateri mai ample în societate despre privilegiile de care se bucură aleșii. Cheltuielile pentru cazare, diurne, transport sau pensii speciale sunt adesea criticate de cetățeni, în condițiile în care mulți români se confruntă cu dificultăți financiare reale.
Care sunt regulile în prezent și de ce sunt controversate
Regulamentul Camerei Deputaților și al Senatului prevede că parlamentarii care nu au domiciliul în București pot beneficia de deconturi pentru chirie sau pot alege să stea în hoteluri decontate de Parlament. În practică, însă, această prevedere a dus la situații în care aleși care au apartamente în Capitală au continuat să încaseze bani publici pentru chirii fictive sau pentru spații în care nu locuiesc efectiv.
Conform raportului citat de Europa Liberă, nu există sancțiuni legale pentru această situație, câtă vreme parlamentarul nu are domiciliul în București și contractul de închiriere este înregistrat. Totuși, în contextul economic actual, practica a fost taxată atât de opinia publică, cât și de lideri politici.
Ce urmează după apelul lui Grindeanu
Propunerea președintelui interimar al PSD va trebui să se concretizeze într-o inițiativă legislativă. Rămâne de văzut dacă aceasta va fi asumată de partidul său sau dacă va exista o coaliție parlamentară mai largă care să susțină schimbarea.
Apelul la „cumpătare” și „solidaritate” ar putea fi începutul unui demers mai amplu de reformare a sistemului de beneficii pentru parlamentari, însă experiențele anterioare arată că astfel de inițiative întâmpină adesea rezistență din partea celor direct vizați.
Pentru moment, Sorin Grindeanu pare să transmită un mesaj clar: într-o perioadă în care fiecare leu contează în bugetul statului, este inacceptabil ca aleșii să continue să profite de un privilegiu legal, dar lipsit de o justificare morală.
Rămâne de văzut dacă și ceilalți lideri politici vor susține această propunere și dacă, mai ales, va exista voința politică necesară pentru a schimba o lege care a permis, ani de zile, astfel de situații. Iar românii, la rândul lor, vor urmări cu atenție dacă vor vedea schimbări concrete sau doar o altă promisiune care nu se va materializa.
