Mirela Loșniță
Pachetul fiscal controversat, aprobat recent de Guvernul condus de Ilie Bolojan, a fost modificat înainte de a ajunge în Parlament. Noile prevederi vin după mai multe discuții interne, presiuni externe și consultări cu instituții precum Banca Națională a României și Comisia Europeană. Printre schimbări se numără condiții mai ușoare pentru românii neasigurați, reguli diferențiate pentru bănci și o nouă taxă pentru șoferi și proprietari de locuințe.
Una dintre cele mai sensibile prevederi din pachetul de austeritate vizează contribuția pentru sănătate a persoanelor neasigurate. Potrivit noilor informații, peste 3,3 milioane de români urmau să achite suma de aproximativ 2.400 de lei pentru a avea acces la servicii medicale începând cu luna august. În forma inițială, acești bani trebuiau plătiți în două tranșe egale.
Guvernul Bolojan schimbă pachetul de austeritate
Guvernul a decis, însă, să modifice structura de plată. Astfel, prima tranșă va fi de doar 25% din total, adică aproximativ 600 de lei, urmând ca restul sumei să fie achitată ulterior, sub forma unei a doua tranșe de 75%. Această măsură este menită să reducă presiunea financiară asupra cetățenilor vulnerabili.
Sunt, de asemenea, modificări și în privința taxării băncilor mici: băncile care au mai puțin de 0.2% total active rămân cu impozitare 2%, restul cu 4%, în urma consultărilor și a punctului de vedere al BNR.
Conform acelorași surse o presiune importantă vine și din partea Comisiei Europene. Bruxelles-ul ar solicita ca sectorul HoReCa să treacă de la actualul TVA de 11% la o cotă de 21%, începând cu 1 ianuarie 2026. Argumentul Comisiei este legat de pierderile bugetare generate de menținerea cotei reduse – aproximativ 2 miliarde de lei anual, potrivit estimărilor scrie Antena 3CNN.
Această creștere de TVA nu a fost introdusă în forma actuală a proiectului, dar este considerată inevitabilă pe termen scurt, în condițiile în care România are nevoie de ajustări fiscale majore pentru a respecta angajamentele europene.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a solicitat ajutorul Ministerului Justiției pentru a consolida legalitatea pachetului de măsuri. Oficialul a cerut expres implicarea juriștilor din subordinea ministrului Radu Marinescu, astfel încât proiectul să fie redactat într-un mod care să reziste eventualelor contestații la Curtea Constituțională.
Un nou val de taxe: impozit pe proprietate și taxă auto
Executivul lucrează în paralel la un al doilea pachet de măsuri fiscale, care ar urma să aducă la buget aproape 6 miliarde de lei. Două direcții majore sunt vizate:
- Taxarea proprietăților – estimarea este că prin modificarea sistemului actual de impozitare, statul ar putea colecta 2,5 miliarde de lei în plus. Se are în vedere fie dublarea taxelor existente, fie ajustarea grilelor valorice, în cazul în care raportarea la prețul pieței nu poate fi implementată rapid.
- Taxa auto – Guvernul dorește să introducă un sistem de taxare pentru autovehicule, care ar urma să aducă 3,5 miliarde de lei la buget. Vizate sunt atât persoanele fizice, cât și firmele de transport. Calculul va ține cont de capacitatea cilindrică și de o nouă taxă de poluare.
Aceste noi măsuri sunt analizate tehnic și fiscal, în vederea includerii lor într-un viitor proiect de lege.
Ce conține proiectul de lege adoptat de Guvern
„Proiectul de lege reglementează unele măsuri fiscal-bugetare pentru stabilizarea finanţelor publice, prin limitarea cheltuielilor permanente, pe de o parte, şi, pe de altă parte, prin creşterea veniturilor, astfel încât să se poată susţine, din fonduri publice, finanţarea tuturor categoriilor de servicii publice destinate cetăţenilor”, a transmis, într-un comunicat de presă, Guvernul.
– Reducerea ţintei de deficit bugetar de la 9,3% şi realinierea pe traiectoria de ajustare, în vederea respectării angajamentelor asumate în Planul Fiscal Bugetar pe 7 ani
– Recâştigarea încrederii investitorilor şi evitarea retrogradării din perspectiva ratingului de ţară
– Evitarea suspendării fondurilor europene şi continuarea implementării proiectelor de infrastructură şi de dezvoltare
– Realizarea reformei fiscale în vederea evaluării pozitive de către Comisia Europeană şi posibilitatea încasării banilor din Cererea de Plată numărul 4, suma reprezentând cel mai important aport la bugetul de stat, proiecţia prevăzută fiind de 2.680 miliarde de Euro brut, respectiv 0.7% din PIB.
Pachetul de măsuri fiscal-bugetare cuprinde două componente:
– Măsuri pentru creşterea veniturilor, cu un impact bugetar suplimentar estimat de 9,5 miliarde lei în 2025 (0,5% din PIB) şi 35 miliarde lei în 2026 (1,71% din PIB)
– Măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare şi neintrarea în vigoare a unor cheltuieli suplimentare – guvernul estimează, în urma acestor măsuri, reducerea cheltuielilor bugetare cu 1,25 mld lei în 2025 (0,06%), respectiv 57,3 miliarde lei în 2026 (2,82 % din PIB)
Potrivit Constituției, Guvernul va trimite proiectul spre dezbatere în Parlament, unde va iniția procedura de angajare a răspunderii, conform articolului 114. Asta înseamnă că pachetul de măsuri nu va fi votat în mod obișnuit, ci va trece automat, dacă nu este depusă o moțiune de cenzură în termen de trei zile.
Această procedură este utilizată de guvernele care doresc să evite blocaje în legislativ și să grăbească adoptarea unor măsuri urgente. Totodată, ea presupune riscuri politice majore, întrucât o moțiune adoptată duce la căderea Guvernului.
Până la finalul lunii iulie, pachetul trebuie adoptat în forma finală, astfel încât România să nu iasă din calendarul de reforme agreat cu Comisia Europeană și să nu piardă fondurile esențiale din PNRR.
