Cristina Cohuț
Guvernatorul din Istanbul a impus patru zile de interdicție asupra tuturor demonstrațiilor și adunărilor publice, invocând necesitatea de a menține „ordinea publică” și de a preveni „posibile acțiuni provocatoare”. Măsura a venit în contextul unei crize politice fără precedent, după reținerea primarului Ekrem Imamoglu, un membru al Partidului Republican al Poporului (CHP), în urma unei anchete privind presupuse fapte de corupție. Reacțiile nu au întârziat să apară, iar străzile Istanbulului și-au simțit pulsul în timp ce mii de oameni au ieșit în stradă pentru a protesta față de arestarea primarului.
De asemenea, autoritățile au restricționat sever accesul cetățenilor la rețelele sociale, incluzând platforme precum X, YouTube, Instagram și TikTok. Aceste măsuri drastice au fost însoțite de închideri de străzi și opriri de circulație pe unele linii de metrou, lăsând orașul în mijlocul unei tensiuni politice și sociale intense. În ciuda acestor restricții, mulți au ales să iasă în stradă pentru a-și exprima nemulțumirea față de reținerea primarului, iar protestele au continuat în fața autorităților și în ciuda interdicțiilor impuse.
Imamoglu, o voce a opoziției turcești sub atac
Arestarea lui Ekrem Imamoglu nu este un eveniment izolat în contextul său politic. După ce a câștigat un al doilea mandat de primar al Istanbulului în 2022, Imamoglu a devenit unul dintre cei mai puternici lideri ai opoziției turcești, fiind considerat un potențial rival al președintelui Recep Tayyip Erdogan, care guvernează Turcia de peste două decenii. Arestarea sa a avut loc într-un moment de maximă tensiune politică, în condițiile în care era așteptat să anunțe candidatura sa pentru alegerile prezidențiale din 2024, fiind văzut ca un adversar redutabil al lui Erdogan, scrie antena3.ro.
În prezent, procurorii îl acuză pe Imamoglu de „conducerea unei organizații criminale”, iar investigațiile continuă, cu alți 100 de suspecți, inclusiv politicieni, jurnaliști și oameni de afaceri, reținuți în cadrul aceleași anchete. De asemenea, Biroul Guvernatorului din Istanbul a impus interdicții asupra demonstrațiilor, iar autoritățile au declarat că măsurile sunt necesare pentru a menține liniștea publică și pentru a preveni tulburările.
Imamoglu promite să rămână ferm în lupta sa pentru drepturi și libertăți
Deși se află în arest, Ekrem Imamoglu a transmis un mesaj de încurajare susținătorilor săi, afirmând că nu va ceda în fața presiunilor autorităților. „Voința oamenilor nu poate fi redusă la tăcere”, a spus primarul în cadrul unui videoclip postat pe rețelele sociale, adăugând că va continua să lupte pentru „drepturile și libertățile fundamentale ale poporului turc”. În mesajul său, el a subliniat că rămâne alături de cei care susțin democrația și justiția, arătându-și angajamentul față de principiile fundamentale ale libertății.
Aceasta nu este prima dată când Imamoglu se confruntă cu probleme juridice. În 2022, a fost condamnat la aproape trei ani de închisoare pentru acuzația de „insultarea funcționarilor publici” în cadrul unui discurs.
De asemenea, o decizie recentă a Universității din Istanbul de a-i anula diploma universitară a fost privită ca o încercare de a-l împiedica să candideze la președinție, întrucât legislația turcă impune ca aspiranții la funcția supremă în stat să fie absolvenți de studii superioare. Imamoglu a catalogat această decizie drept „nefondată juridic” și a subliniat că universitățile trebuie să rămână „independente și libere de interferențe politice”.
Represiunea politică în Turcia
Reținerea lui Imamoglu face parte dintr-o campanie mai largă de reprimare a figurilor opoziției în Turcia. În ultimele luni, mai multe personalități ale opoziției, inclusiv jurnaliști și activiști politici, au fost vizate de autorități, ceea ce a alimentat temeri legate de un climat tot mai autoritar în țară. Opozanții regimului Erdogan au condamnat ferm aceste acțiuni, acuzându-le că sunt motivate politic și că au scopul de a descuraja orice formă de opoziție în fața alegerilor viitoare.
Președintele Partidului Republican al Poporului (CHP), Ozgur Ozel, a declarat că aceste mișcări reprezintă o „tentativă de lovitură de stat”, menită să împiedice cetățenii turci să își aleagă propriul viitor președinte. Vicepreședintele CHP, Ilhan Uzgel, a subliniat că guvernul recurge la arestări pentru a „intimida” opoziția și a susținut că aceste măsuri reprezintă o amenințare directă la adresa democrației în Turcia.
Reacții internaționale
Deși guvernul turc insistă că sistemul judiciar este independent și că acțiunile sunt pur legale, criticile internaționale continuă să crească. Organizațiile pentru drepturile omului și instituțiile internaționale, inclusiv Uniunea Europeană și Statele Unite, s-au arătat îngrijorate de represiunea în creștere asupra opoziției și libertății presei.
Autoritățile turce sunt acuzate că folosesc justiția ca instrument de control politic, iar climatul de intimidare ridică semne de întrebare asupra viitorului democratic al țării.
În acest context, viitorul Turciei pare tot mai fragil, iar evenimentele din Istanbul sunt doar o mică parte dintr-un peisaj politic care promite să devină din ce în ce mai complex și mai tensionat în perioada premergătoare alegerilor din 2024.
