Pentru toți cei care se confruntă cu facturi neplătite sau datorii către bănci și ANAF în România, este crucial să fie la curent cu cadrul legislativ care guvernează momentul în care aceste obligații financiare ar putea fi prescrise în anul 2024. În timp ce mulți români se confruntă cu venituri modeste, un număr semnificativ dintre ei se văd nevoiți să recurgă la împrumuturi bancare pentru a-și asigura necesitățile precum cumpărarea unei locuințe, a unei mașini sau pentru întreținerea vieții de zi cu zi.
Este esențial ca aceștia să fie conștienți de termenele și condițiile impuse de legislație pentru prescrierea acestor datorii, astfel încât să-și poată planifica și gestiona mai eficient resursele financiare în contextul specific al anului 2024.
Ce trebuie să știi în legătură cu facturile neplătite
În ciuda eforturilor de a face față facturilor tot mai mari la energie și utilități, mulți se confruntă cu dileme financiare și speră să găsească modalități de a scăpa de aceste datorii. În anul 2024, legislația care guvernează termenele de prescriere a datoriilor rămâne valabilă, reflectând prevederile aplicabile în ultimii trei ani.
Atunci când vorbim despre datorii financiare sau civile, termenul de prescriere este de trei ani conform prevederilor legislative existente. Cu toate acestea, în ceea ce privește datoriile către stat, termenul se extinde până la cinci ani și începe să curgă de la prima dată scadentă. În contextul unui împrumut bancar, este esențial ca fiecare român să fie conștient de riscurile asociate situației în care există posibilitatea ca, în viitor, să nu mai poată achita această datorie. Mai mult decât atât, este crucial să cunoască și drepturile pe care le are în astfel de circumstanțe.
Termenul de prescriere pentru împrumuturile bancare este de cinci ani, însă acesta este influențat de mai mulți factori, având în vedere că începe să curgă de la data de 1 iulie a anului următor față de cel pentru care este datorată obligația fiscală. Este important ca toți cei afectați să fie bine informați cu privire la aceste aspecte pentru a putea gestiona în mod corespunzător situațiile financiare delicate.
Cine se ocupă de prescrierea datoriilor
Codul de Procedură Fiscală și Codul de Procedură Civilă sunt cei responsabili pentru gestionarea perioadelor de prescriere a diverselor categorii de datorii. Aceste coduri constituie baze legislative menite să creeze un cadru propice pentru o colaborare eficientă între debitori și creditori, stabilind termene clare de prescriere pentru diverse tipuri de obligații financiare.
În contextul datoriilor civile sau comerciale, termenul de prescriere este de trei ani conform prevederilor Codului de Procedură Civilă. În aceeași măsură, datoriile către stat, reglementate de Codul de Procedură Fiscală, au un termen de prescriere mai extins, ajungând la cinci ani. Această reglementare indică faptul că, de exemplu, dacă o bancă nu inițiază procedura de executare silită în maximum trei ani de la ultima plată înregistrată, dreptul de a recupera suma datorată se prescrie și nu mai poate fi exercitat.
Un aspect important este că orice plată efectuată în acest interval de timp va întrerupe procesul de prescripție. În cazul în care creditorul demarează procedura de executare silită cu câteva zile înainte de expirarea termenului, iar aceasta se prelungește și după momentul respectiv, prescripția rămâne valabilă și irevocabilă.
În ceea ce privește facturile neplătite, acestea au, de asemenea, un termen de prescriere de trei ani. Concret, după 60 de zile de la data scadenței, în cazul în care factura nu a fost achitată, banca poate iniția procedura de executare silită. În absența acestei demersuri în termenul de trei ani, datoria este considerată prescrisă și nu mai poate fi recuperată.