C Stefania
Săptămâna Patimilor este un moment profund și încărcat de semnificație în calendarul creștin, marcând ultimele zile dinaintea celebrării Învierii Domnului. În anul 2024, această săptămână specială a început cu sărbătoarea Duminicii Floriilor, pe 28 aprilie, și se încheie cu Sâmbăta Mare, în ajunul Paștelui, pe 4 mai.
Fiecare zi din această săptămână este plină de tradiții și obiceiuri ce conduc credincioșii spre pregătirea sufletului și trupului pentru celebrarea Învierii. Săptămâna Mare din anul 2024 este o perioadă de reflecție, purificare și pregătire spirituală pentru sărbătoarea Învierii Domnului.
Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Mare
În începutul săptămânii, de luni până joi, credincioșii se dedică pregătirii pentru Paște. Lunea Mare este ziua curățeniei temeinice în case, un obicei menit să alunge spiritele rele și să aducă puritatea în locuințe. Marțea Mare continuă cu această purificare, oamenii dedicându-se spălării, călcatului și curățeniei generale a locuințelor.
Se spune că aceste practici nu numai că mențin bolile la distanță, dar aduc și prosperitate în gospodărie. Miercurea Mare este ziua în care bărbații se alătură pregătirilor pentru Paște, implicându-se activ în activitățile gospodărești. Joia Mare este marcată de vopsirea ouălor și pregătirea bucatelor tradiționale pentru Paște, precum drobul și alte delicatese.
Aceasta este ziua în care se finalizează pregătirile culinare, în așteptarea Sâmbetei Mari. Vinerea Mare este un moment de adâncă solemnitate și doliu, în care credincioșii comemorează suferințele lui Iisus Hristos. Este ziua în care se abțin de la muncă și se dedică rugăciunii și meditației asupra Patimilor Domnului. Mulți aleg să țină post negru în această zi, ca o jertfă în amintirea suferințelor lui Iisus pe cruce.
Tradițiile și obiceiurile specifice acestor zile îi ajută pe credincioși să se pregătească adecvat pentru celebrarea Învierii Domnului, aducând în casele lor bucuria și speranța unei noi începuturi.
Tradiții și obiceiuri în Sâmbăta Mare
Sâmbăta Mare, ziua ce precede Învierea, este momentul de pregătire finală pentru Paște. Bucatele și ouăle sunt pregătite și sfințite, iar credincioșii se pregătesc să primească Lumina Sfântă de la Ierusalim, simbol al Învierii. În biserică, se celebrează Liturghia Sfântului Vasile, iar spre seară se aprind luminile, semn că Învierea se apropie cu fiecare clipă.
Pasca, ouăle și celelalte bucate de Paște sunt sfințite de către preoți, iar după miezul nopții, oamenii se salută cu „Hristos a Înviat”, răspunzând „Adevărat a Înviat”. Se consideră că este benefic să porți haine curate sau noi în această zi, ca un semn al începutului unei noi etape în viață.
Tradițiile și obiceiurile specifice fiecărei zile din această săptămână contribuie la întărirea legăturii credincioșilor cu credința și valorile creștine, pregătindu-i să primească cu inimile deschise minunea Învierii. Săptămâna Mare și, în mod special, Sâmbăta Mare, reprezintă un timp de profundă spiritualitate și comuniune pentru creștinii din întreaga lume.
Fiecare zi din această săptămână aduce cu sine tradiții și obiceiuri specifice, care îndeamnă credincioșii să se pregătească sufletește și trupește pentru sărbătoarea Paștelui. În contextul anului 2024, Săptămâna Mare își desfășoară întreaga însemnătate începând cu sărbătoarea Duminicii Floriilor, pe 28 aprilie, și culminând cu Sâmbăta Mare, care precede Învierea, pe data de 4 mai.
