Miruna Purcel
Trei noi judecători ai Curții Constituționale a României au depus jurământul duminică, 13 iulie, în cadrul unei ceremonii oficiale desfășurate la Palatul Cotroceni. Mihai Busuioc, Asztalos Csaba și Dacian Dragoș sunt noii magistrați care vor avea misiunea de a veghea la respectarea Constituției, fiecare având un mandat de 9 ani. Cei trei au fost propuși și susținuți de PSD, UDMR și Președinția României, iar validările lor au trecut prin Parlament, respectiv prin decret prezidențial.
Mihai Busuioc, susținut de PSD, ajunge la CCR în ciuda criticilor
Mihai Busuioc a fost votat în Senat pe 24 iunie 2025 cu 79 de voturi favorabile. Propunerea PSD a fost însă contestată public de senatoarea Nadia Cerva (S.O.S. România), care a invocat lipsa unei cariere academice relevante și experiența juridică insuficientă pentru o astfel de funcție. Cu toate acestea, plângerea a fost respinsă, iar candidatura lui Busuioc a fost validată.
În vârstă de 47 de ani, Mihai Busuioc s-a născut în București și are o carieră de peste 30 de ani în administrația publică. A absolvit Școala Militară de Poliție din Câmpina, apoi Facultatea de Drept la Universitatea „Nicolae Titulescu”, completând ulterior studiile cu un masterat în domeniul dreptului funciar. În 2017, a fost numit președinte al Curții de Conturi, după ce ocupase anterior funcția de secretar general al Guvernului.
Busuioc a fost cunoscut în spațiul public după refuzul de a semna ordinul de revocare a premierului Sorin Grindeanu, într-un moment de criză politică generat de tensiunile din PSD. La audierile din Parlament, a avut o intervenție scurtă, în care s-a limitat la citirea CV-ului și nu a oferit detalii suplimentare despre viziunea sa. „Așa se fac numirile la Curtea Constituțională”, a declarat acesta la finalul audierii.
Potrivit declarației de avere completate în 2024, Busuioc a câștigat un salariu anual de 339.331 de lei, iar soția sa a avut venituri de peste 610.000 lei. Deține un apartament în București, un teren în Ilfov, un autoturism BMW și mai multe conturi bancare, inclusiv unul în dolari cu peste 200.000 USD.
Asztalos Csaba, propunerea UDMR, revine în prim-planul politic
Al doilea nume validat este Asztalos Csaba, jurist susținut de UDMR și votat pe 24 iunie de Camera Deputaților cu 195 de voturi „pentru”. Acesta îi succede lui Varga Attila, al cărui mandat a expirat pe 12 iulie. Asztalos are 51 de ani, s-a născut în Baia Mare și a condus timp de 17 ani Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD).
A absolvit Facultatea de Drept la Oradea și are un master în administrarea afacerilor în Irlanda, la Universitatea din Limerick. De-a lungul carierei sale, a fost consilier în cadrul UDMR și ulterior consilier de stat în Guvernul condus de Emil Boc.
În cadrul audierilor din Parlament, Asztalos a fost atacat dur de deputatul AUR Dan Tanasă, care l-a acuzat că susține autonomia Ținutului Secuiesc și că „detestă România”. Acesta a răspuns ferm: „Am o singură cetățenie, cea română, o am de la naștere.” De asemenea, a explicat că a demisionat din UDMR în 2013 tocmai pentru a elimina orice suspiciune privind independența sa.
Din punct de vedere financiar, Asztalos a declarat pentru anul 2024 venituri de 116.808 lei de la CNCD și alte sume obținute din activități academice la SNSPA, Universitatea București și Institutul Național al Magistraturii. Soția sa lucrează la AMEPIP și a avut venituri de 154.084 lei. Familia deține un apartament în Baia Mare, un teren în Ilfov și obiecte de artă în valoare de 6.000 de euro.
Dacian Dragoș, alesul președintelui Nicușor Dan, vine din mediul academic
Cel de-al treilea nume nou în CCR este Dacian Cosmin Dragoș, propus direct de președintele României, Nicușor Dan. Numirea a fost făcută oficial pe 8 iulie 2025. Profesor universitar la Facultatea de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Dragoș este un nume cunoscut în cercurile academice și administrative.
În vârstă de 50 de ani, Dacian Dragoș este specialist în drept administrativ și drept european, fluent în engleză, franceză și italiană. A fost bursier Marie Curie în SUA și expert al Băncii Mondiale pe achiziții publice. De asemenea, a participat la elaborarea Codului administrativ și a fost implicat în litigiile internaționale privind Roșia Montană.
A condus Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice în două rânduri, în perioada 2016–2017 și 2020–2023. Președintele Nicușor Dan a explicat decizia de numire astfel: „Am ținut ca prin nominalizarea unei personalități recunoscute în domeniul dreptului administrativ și european să reafirm angajamentul față de buna funcționare a autorităților publice, independența justiției și respectarea statului de drept.”
Numirea lui Dacian Dragoș a fost bine primită în mediul academic, fiind considerat o voce echilibrată și un expert cu influență în domeniul juridic.
Cum funcționează Curtea Constituțională și ce rol au noii judecători
Curtea Constituțională a României are nouă membri, fiecare numit pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi reînnoit. Trei judecători sunt numiți de Președintele României, trei de Senat și trei de Camera Deputaților. În fiecare ciclu de trei ani, o treime din componența Curții este înnoită.
CCR are rolul de a garanta supremația Constituției și de a se pronunța asupra conformității legilor și ordonanțelor, dar și asupra conflictelor de natură constituțională dintre autoritățile statului. Potrivit Constituției, un judecător CCR trebuie să aibă studii juridice superioare, o experiență profesională de minimum 18 ani și o reputație ireproșabilă. Funcția este incompatibilă cu orice altă activitate, cu excepția celei didactice în învățământul juridic superior.
Noii judecători se alătură actualilor membri ai Curții: Simina Tănăsescu, Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Mihaela Ciochină, Laura Iuliana Scântei și Bogdan Licu. Împreună, cei nouă vor continua să joace un rol central în deciziile juridice majore ale statului român în următorul deceniu.
