Cristina Cohuț
Pensionarii cu venituri lunare de peste 6.000 de lei vor fi printre cei mai afectați de suspendarea indexării pensiilor anunțată de Guvern pentru anul 2026. Deși legea prevede, în mod normal, ajustarea anuală a pensiilor cu rata inflației și o parte din creșterea salariului mediu brut, această măsură nu va mai fi aplicată anul viitor.
Pentru mulți dintre acești pensionari, impactul nu este doar contabil, ci și practic. Fără această creștere, valoarea reală a pensiei scade, mai ales într-un context economic în care prețurile cresc constant la utilități, alimente și alte servicii esențiale.
Ce prevede legea actuală și de ce nu se va aplica în 2026
Conform legislației în vigoare, pensiile din România ar trebui să fie indexate anual, în luna ianuarie, cu rata inflației la care se adaugă 50% din creșterea reală a salariului mediu brut. Pentru 2026, estimările indică o inflație de aproximativ 5% și o creștere a salariului mediu de 4%, ceea ce ar fi dus la o indexare totală de 7%.
Pentru un pensionar cu o pensie de 6.000 de lei, indexarea ar fi însemnat o majorare de 420 de lei pe lună. În decurs de un an, suma pierdută va ajunge la 5.040 de lei, potrivit cancan.ro.
Guvernul a anunțat însă că această ajustare nu va mai fi aplicată, în cadrul unui pachet mai larg de măsuri de austeritate. Suspendarea vine ca urmare a dificultăților bugetare și a presiunii de a reduce deficitul public, mai ales în contextul angajamentelor asumate în fața Comisiei Europene.
Diana Buzoianu: „Va trebui să vedem cum ducem banii să fie folosiți cât mai eficient”
Deși discuția despre indexarea pensiilor ține de Ministerul Muncii și de Casa Națională de Pensii Publice, subiectul a fost atins și în cadrul altor ministere, inclusiv la Mediu. Diana Buzoianu, ministrul Mediului, a declarat recent:
„În momentul de față, știm cu toții că vor fi tăieri de la toate ministerele. Va trebui să vedem cum ducem banii să fie folosiți cât mai eficient și pe proiectele care au cel mai mare impact de reducere de emisii.”
Aceeași logică se aplică, indirect, și în cazul pensiilor. Guvernul își regândește prioritățile bugetare și încearcă să reducă cheltuielile acolo unde impactul politic pare mai redus, chiar dacă afectează milioane de persoane.
Impactul direct asupra pensionarilor cu venituri peste medie
Pentru categoria de pensionari care primesc în prezent 6.000 de lei pe lună, pierderea este semnificativă. Indexarea neacordată nu este doar o sumă ratată, ci echivalează cu o reducere reală a pensiei, în condițiile în care costurile de trai continuă să crească.
În cifre:
- Pensie actuală: 6.000 lei/lună
- Indexare estimată: +7%
- Creștere neacordată: 420 lei/lună
- Pierdere anuală: 5.040 lei
Acești pensionari sunt în general persoane care au avut cariere lungi, în domenii bine plătite, și care au contribuit semnificativ la sistemul public de pensii. În multe cazuri, sunt foști ingineri, medici, profesori universitari, funcționari cu vechime sau militari în rezervă.
Într-un scenariu în care pensiile rămân la același nivel, fără ajustări, puterea lor de cumpărare se va reduce de la an la an. Iar pentru cei care își calculează atent fiecare cheltuială, diferența se va simți imediat.
Recalculările întârziate blochează alte sume restante
Pe lângă problema indexării suspendate, pensionarii sunt afectați și de întârzierile semnificative în aplicarea așa-numitei „mici recalculări”. Potrivit estimărilor Casei Naționale de Pensii, aproape 600.000 de pensionari ar fi trebuit să beneficieze de majorări cuprinse între 200 și 400 de lei, în urma reevaluării punctajelor.
Procesul este, însă, complet blocat. Problemele țin atât de personal insuficient, cât și de lipsa unui soft funcțional care să permită recalcularea automată. În multe județe, funcționarii sunt depășiți de volumul de muncă, iar dosarele sunt amânate fără termen clar.
În paralel, mii de pensionari au dat statul în judecată și au câștigat în instanță dreptul la recalculare. Cu toate acestea, Casa Națională de Pensii întârzie aplicarea deciziilor definitive, invocând lipsa cadrului tehnic și resursele limitate.
Costul real al blocajului. Sute de milioane de euro
Dincolo de efectul individual, neaplicarea acestor măsuri de actualizare a pensiilor are și un cost bugetar. Potrivit estimărilor interne, doar aplicarea „mici recalculări” ar presupune un efort financiar de aproximativ 300 de milioane de euro până la sfârșitul acestui an.
Adăugând și indexarea neacordată în 2026, presiunea pe buget ar deveni și mai mare. Aceasta este una dintre explicațiile neoficiale ale Guvernului pentru blocajul actual: lipsa banilor necesari pentru a onora obligațiile asumate prin lege.
Astfel, în lipsa unei rectificări bugetare majore sau a unor venituri suplimentare la bugetul de stat, măsurile prevăzute în lege rămân, deocamdată, doar pe hârtie.
Politica de „înghețare” inclusă deja în programul de guvernare
În programul de guvernare recent aprobat de Parlament se face deja trimitere explicită la o strategie de „înghețare temporară a pensiilor și salariilor”. Acest punct, deși formulat într-un limbaj tehnic, confirmă că guvernul nu are de gând să aplice creșterile prevăzute de lege în anul 2026.
Astfel, toate categoriile de pensionari – de la cei cu venituri modeste la cei cu pensii peste medie – vor fi afectate, într-o măsură mai mică sau mai mare. Cei cu pensii mici vor pierde putere de cumpărare, iar cei cu pensii mai mari vor pierde sume mai consistente în termeni absoluți.
Conform specialiștilor în politici publice, această măsură este o formă indirectă de reducere a cheltuielilor sociale, fără a tăia efectiv din pensii, ci prin menținerea lor la nivel nominal.
Ce pot face pensionarii afectați
Pentru pensionarii care se regăsesc în această categorie, opțiunile sunt limitate. În lipsa unei decizii politice care să reintroducă indexarea, pierderea va fi permanentă. Deocamdată, nu se prevede niciun mecanism de compensare ulterioară sau de recuperare a sumelor pierdute.
Totuși, unii pensionari au ales să conteste deciziile administrative în instanță, în special în ceea ce privește recalculările neaplicate. Deși procesele pot dura luni sau chiar ani, rezultatele au fost, în multe cazuri, favorabile.
Asociațiile de pensionari au solicitat deja discuții cu reprezentanții guvernului și ai Casei Naționale de Pensii pentru clarificarea situației și propunerea unui calendar realist de aplicare a măsurilor restante.
Riscuri și speranțe pentru 2026
Pentru moment, este clar că anul 2026 nu va aduce majorări ale pensiilor, iar pentru unii pensionari chiar va însemna o pierdere concretă. Situația poate fi revizuită doar dacă se îmbunătățesc perspectivele financiare ale statului sau dacă presiunea publică devine suficient de mare pentru a forța o modificare legislativă.
În funcție de evoluția economică din 2025 și de execuția bugetară, Guvernul ar putea lua în calcul o indexare parțială în cursul anului 2026 sau chiar o reluare a recalculărilor într-un ritm accelerat.
Până atunci, însă, pensionarii trebuie să se pregătească pentru o perioadă în care veniturile lor vor rămâne neschimbate, în timp ce cheltuielile vor continua să crească.
În concluzie, pentru pensionarii cu pensii de 6.000 de lei sau mai mult, suspendarea indexării nu este doar o problemă de principiu, ci o realitate financiară care înseamnă mai puțini bani în fiecare lună. În lipsa unor soluții alternative, 2026 va fi un an greu pentru această categorie. Iar dacă măsura va fi prelungită și în anii următori, efectul cumulativ ar putea deveni și mai apăsător.
