Georgescu Dragos
Sfânta Cuvioasă Parascheva, prăznuită în fiecare an pe 14 octombrie, este una dintre cele mai iubite și respectate sfinte din calendarul ortodox românesc.
Se spală sau nu miercuri, a doua zi după Sfânta Cuvioasă Parascheva
Ziua sa este sărbătorită cu mare fast la Iași, acolo unde moaștele sale sunt adăpostite în Catedrala Mitropolitană, dar și în toate colțurile țării, unde credincioșii o cinstesc ca pe o adevărată protectoare a familiei și a gospodăriei. Însă, la fel de importantă este și ziua de miercuri, 15 octombrie, care urmează imediat după marele praznic, și care ridică adesea întrebarea: „Se spală sau nu a doua zi după Sfânta Parascheva?”
Răspunsul nu este unul simplu, pentru că el combină rânduiala bisericească, tradiția populară și credințele vechi, transmise din generație în generație.
Potrivit calendarului ortodox, 14 octombrie este marcată cu cruce roșie, fiind una dintre cele mai mari sărbători de toamnă dedicate unei sfinte femei. În această zi, credincioșii nu muncesc, nu spală, nu gătesc mâncăruri „de dulce” și nu folosesc focul pentru lucruri lumești. Este o zi dedicată rugăciunii, curățirii sufletești și recunoștinței pentru darurile primite de la Dumnezeu.
Însă, tradiția spune că binecuvântarea primită de la Cuvioasa Parascheva se păstrează și a doua zi, motiv pentru care în multe regiuni din țară miercuri, 15 octombrie, este privită ca o zi de odihnă și pace, în care nu se fac munci grele.
Bătrânii spun că nu este bine să te apuci imediat de spălat, călcat sau curățenie, „ca să nu speli norocul primit în ziua sfintei”. În schimb, se pot face treburi ușoare, precum strângerea mesei, aerisirea casei sau hrănirea animalelor, dar fără eforturi mari.
Tradițiile populare spun: „nu se spală hainele în a doua zi după Sfânta”
În satele din Moldova, unde cultul Cuvioasei Parascheva este cel mai puternic, există o veche vorbă: „După Sfânta, se lasă ziua curată.” Adică, femeile nu spală rufe și nu umplu ligheanele cu apă în a doua zi, pentru că apa este considerată „sfințită de rugăciunile sfintei”.
Această credință vine dintr-o imagine profund simbolică: în popor, Sfânta Parascheva este considerată „mama toamnei”, cea care aduce ploaia, hrana și curățenia în suflet. A spăla în ziua imediat următoare ar însemna, în credința populară, să „alungi harul” și protecția pe care ea le-a așezat peste gospodărie.
De aceea, femeile credincioase evită să spele rufe, să bată covoare sau să spele podelele. În schimb, se recomandă aprinderea unei lumânări și rostirea unei rugăciuni de mulțumire, ca semn de respect față de sfântă.
Ce spun preoții despre interdicția de a spăla
Biserica Ortodoxă nu impune o interdicție canonică în privința spălatului în ziua de după sărbătoarea Sfintei Parascheva. Preoții explică faptul că restricțiile de muncă se referă strict la ziua praznicului, adică la 14 octombrie. Totuși, tradiția populară are o logică spirituală aparte: este o invitație la reculegere, la pace interioară și la prelungirea bucuriei duhovnicești a sărbătorii.
„Nu este o regulă bisericească să nu speli miercuri, dar este o tradiție de respect și odihnă. Omul care se grăbește să se întoarcă la treburile lumești imediat după o mare sărbătoare își tulbură pacea sufletească. În schimb, cel care păstrează o zi de liniște își întărește credința și mulțumirea pentru binefacerile primite”, explică un preot din Mitropolia Moldovei.
Așadar, credința populară are rolul de a proteja echilibrul omului între muncă și rugăciune. Chiar dacă nu este o interdicție strictă, păstrarea unei zile de cumpătare după Sfânta Parascheva este privită ca o formă de evlavie.
Reguli și obiceiuri vechi pentru ziua de 15 octombrie
În tradiția românească, a doua zi după o mare sărbătoare era mereu privită ca un timp al odihnei și al mulțumirii. Astfel, și după Sfânta Parascheva există câteva obiceiuri și interdicții respectate în gospodării:
Nu se spală rufe, ca să nu se piardă norocul casei.
Nu se face curățenie generală, pentru că se spune că „Sfânta încă umblă prin lume” și aduce pace celor care păstrează liniștea.
Nu se coase, nu se toarce și nu se tricotează, pentru că acele lucruri se consideră „munci ale mâinilor”, iar mâinile trebuie să se odihnească după o zi sfântă.
Nu se ceartă și nu se vorbește urât, pentru că orice ceartă aduce ghinion.
Se aprinde o lumânare pentru cei plecați din familie, ca semn de recunoștință și rugă pentru sănătate.
În schimb, ziua este potrivită pentru fapte bune: a dărui hrană celor nevoiași, a vizita rudele mai în vârstă sau a spune rugăciuni în cinstea sfintei.
Ce se spune despre vreme după Sfânta Parascheva
Cuvioasa Parascheva este considerată și o vestitoare a iernii. Bătrânii urmăresc cu atenție cum este vremea pe 14 și 15 octombrie, pentru că, spun ei, „așa va fi până la Crăciun”.
Dacă ziua de Sfânta Parascheva este caldă și însorită, iarna va fi blândă și scurtă.
Dacă a doua zi, miercuri, plouă sau bate vântul, înseamnă că iarna va fi grea și lungă.
Dacă în dimineața de 15 octombrie se formează brumă pe pământ, se spune că „Sfânta își scutură vălul” și anunță începutul frigului.
Astfel, ziua de miercuri nu este doar una de odihnă, ci și de observație a semnelor naturii, pe care oamenii de la sat le interpretau cu grijă, pentru a-și pregăti gospodăriile de iarnă.
