Cristina Cohuț
Programul Rabla, una dintre cele mai populare inițiative guvernamentale de stimulare a înnoirii parcului auto din România, va fi suspendat pentru o perioadă de minimum doi ani. Decizia a fost anunțată oficial de noul ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, Diana Buzoianu, în cadrul ceremoniei de preluare a mandatului.
Suspendarea vine în contextul măsurilor de ajustare bugetară impuse tuturor ministerelor și al direcționării fondurilor publice către proiecte considerate mai eficiente din punct de vedere al reducerii emisiilor, în special în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Un program oprit temporar după ani de succes
Programul Rabla, lansat pentru prima dată în 2005, a oferit sprijin financiar românilor care doreau să își caseze mașinile vechi și să achiziționeze unele noi, mai puțin poluante. A evoluat de-a lungul anilor, ajungând să includă componente pentru mașini electrice, hibrid sau chiar motociclete.
Deși a avut rezultate notabile în reducerea emisiilor provenite din transporturi, programul este acum pus pe pauză din rațiuni financiare și administrative.
„Toate programele de la Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) vor fi analizate și vom lua o decizie în curând cu privire la acestea – cele care au fost blocate și cele care urmau să fie lansate în perioada următoare”, a declarat Diana Buzoianu, noul ministru al Mediului.
O decizie luată în contextul austerității bugetare
Conform celor mai recente decizii guvernamentale, toate ministerele sunt obligate să opereze reduceri și să-și regândească prioritățile financiare. Aceste măsuri au fost luate în contextul unei presiuni crescute asupra deficitului bugetar și a cerințelor de eficiență din partea Uniunii Europene.
„În momentul de față, știm cu toții că vor fi tăieri de la toate ministerele. Va trebui să vedem cum ducem banii să fie folosiți cât mai eficient și pe proiectele care au cel mai mare impact de reducere de emisii”, a declarat Diana Buzoianu.
Această abordare pune accent pe folosirea resurselor disponibile într-un mod cât mai eficient, în special pentru proiecte care contribuie direct la atingerea obiectivelor de mediu asumate de România.
Comunicatul AFM: Suspendare completă a lansărilor de programe
Administrația Fondului pentru Mediu a emis inițial, pe 18 iunie, un anunț de suspendare a tuturor programelor de finanțare aflate în desfășurare. Ulterior, această decizie a fost clarificată: a fost suspendată lansarea tuturor sesiunilor de finanțare, inclusiv sesiunea Rabla pentru persoane fizice care era programată să înceapă pe 19 iunie.
Practic, nu doar că Rabla nu va continua în forma actuală, dar niciun alt program gestionat de AFM nu va mai fi lansat în perioada următoare, până la o reevaluare generală.
Această măsură a fost justificată prin nevoia de reorientare a fondurilor către proiecte cu impact mai mare, cum ar fi cele din transportul public, infrastructura verde sau eficiența energetică în clădiri publice și rezidențiale.
Ce urmează pentru cei care așteptau sesiunea din iunie
Pentru persoanele fizice care plănuiau să își caseze autoturismele vechi prin Rabla și să primească tichetele de finanțare, anunțul a venit ca o surpriză neplăcută. Sesiunea programată pentru 19 iunie fusese deja anunțată în mod oficial, iar foarte mulți români se pregăteau să își depună dosarele.
Cu toate acestea, programul nu a fost anulat definitiv, ci doar suspendat, iar autoritățile au lăsat loc unei eventuale reluări începând cu 2027, în funcție de disponibilitatea fondurilor și de evaluarea impactului.
Este important de reținut că măsura nu afectează doar Rabla Clasic, ci și Rabla Plus, programul destinat achiziției de vehicule electrice și hibrid plug-in, care în ultimii ani a cunoscut o creștere semnificativă de interes.
De ce este direcționat bugetul către proiecte din PNRR
Una dintre explicațiile principale pentru suspendarea programului Rabla este nevoia de a susține financiar proiecte deja angajate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. România are la dispoziție fonduri consistente din partea Uniunii Europene, dar pentru a le accesa este nevoie de cofinanțare națională, pe care statul român trebuie să o asigure.
„Va trebui să vedem cum ducem banii să fie folosiți cât mai eficient și pe proiectele care au cel mai mare impact de reducere de emisii”, a precizat ministrul Mediului, potrivit ziare.com.
Ce se întâmplă cu programele derivate: Rabla Local, Rabla pentru electrocasnice
Pe lângă Rabla Clasic și Rabla Plus, AFM gestionează și alte programe de interes public: Rabla Local, care permite casarea mașinilor vechi direct prin intermediul primăriilor, și Rabla pentru electrocasnice, destinat schimbării aparaturii electrice mari din locuințe.
Toate aceste programe sunt în prezent blocate și vor fi reevaluate. Ministerul Mediului nu a oferit un calendar clar, dar a confirmat că „toate programele vor fi analizate în curând și vor fi luate decizii cu privire la fiecare în parte.”
În cazul în care se va decide reluarea unora dintre aceste inițiative, este posibil ca bugetele alocate să fie mai mici, iar criteriile de eligibilitate mai stricte.
Alternativele pentru cetățeni. Ce opțiuni rămân valabile
În lipsa programului Rabla, persoanele fizice care doresc să își achiziționeze o mașină nouă sau mai puțin poluantă trebuie să se bazeze exclusiv pe resurse proprii sau eventuale oferte comerciale oferite de producători auto.
Pentru cei interesați de vehicule electrice, rămân disponibile câteva linii de finanțare europene, însă acestea sunt de obicei destinate companiilor sau administrațiilor locale, nu persoanelor fizice.
În același timp, unii primari au propus, la nivel local, scheme alternative de sprijin, însă acestea sunt rare și depind de bugetele proprii ale municipiilor sau orașelor.
Pentru toți cei interesați de aceste programe, este important să urmărească actualizările venite de la Administrația Fondului pentru Mediu și Ministerul Mediului. Autoritățile au promis o revizuire a întregului sistem de finanțări, astfel că modificări ulterioare sunt posibile.
De asemenea, în toamna anului 2025 este așteptată o nouă evaluare bugetară la nivel național, iar în funcție de rezultatele economice și încasările fiscale, unele dintre programele suspendate ar putea fi relansate mai devreme decât se anticipează în prezent.
În final, deși suspendarea Programului Rabla reprezintă o veste dezamăgitoare pentru mulți români, autoritățile susțin că decizia are la bază o logică mai largă de eficiență și prioritizare a investițiilor publice, într-o perioadă în care bugetul național este supus unei presiuni fără precedent.
