Vanatoru Andreea
Duminică, 26 octombrie 2025, va avea loc sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului, cel mai mare lăcaș de cult ortodox din lume, un moment care marchează trecerea monumentului în etapa de funcționare și deschiderea sa oficială pentru credincioși. Evenimentul reprezintă, totodată, și celebrarea centenarului Patriarhiei Române, o dublă sărbătoare de importanță majoră pentru Biserica Ortodoxă.
Președintele României, Nicușor Dan, alături de familia lui
UPDATE 10:30 – A început oficial slujba de Sfințire a picturii Catedralei Naționale, oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I împreună cu Patriarhul Daniel. Ceremonia, desfășurată cu participarea soborului de ierarhi, preoți și diaconi, este programată să dureze până la ora 12:30. Evenimentul marchează un moment istoric pentru Biserica Ortodoxă Română, adunând sute de credincioși și oficiali din întreaga țară.
UPDATE 10:15 – Sanctitatea Sa Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic, și Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, au pășit în interiorul Catedralei, fiind întâmpinați de un sobor impresionant de clerici. Atmosfera era încărcată de solemnitate, iar credincioșii prezenți urmăreau cu emoție începutul ceremoniei de sfințire a picturii interioare.
UPDATE 10:00 – Președintele României, Nicușor Dan, a sosit la Catedrala Națională din București împreună cu familia sa: partenera de viață, Mirabela Grădinaru, și cei doi copii, Aheea și Antim. În același timp, la slujbă a ajuns și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, marcând prezența unor oficiali de rang înalt la evenimentul de excepție.
Maia Sandu, prezentă la slujba de sfințire a Catedralei Mântuirii Neamului
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost unul dintre participanții de seamă la ceremonia de sfințire a picturii Catedralei Naționale din București, desfășurată pe 26 octombrie. Aceasta a efectuat o vizită oficială la București și a fost prezentă alături de omologul său român, președintele Nicușor Dan, la evenimentul care marchează un moment istoric pentru cea mai mare biserică ortodoxă din lume.
Potrivit reprezentanților Administrației Prezidențiale de la Chișinău, invitația i-a fost adresată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a dorit să o aibă alături la slujba solemnă de sfințire a picturii interioare a Catedralei.
Maia Sandu a sosit la lăcașul de cult în jurul orei 10:00, fiind întâmpinată cu respect în cadrul ceremoniei, alături de ceilalți invitați oficiali și de mulțimea de credincioși prezenți pentru acest moment de referință.
Catedrala Mântuirii Neamului, cea mai mare biserică ortodoxă din lume
Potrivit unor surse din cler, aproximativ 2.500 de invitați vor participa la ceremonia de sfințire din interiorul catedralei, în timp ce peste 10.000 de credincioși din întreaga țară sunt așteptați să asiste la slujba de afară, în spațiile amenajate din jurul edificiului.
Președintele Nicușor Dan va participa la sfințirea picturii Catedralei Naționale și va primi la Cotroceni pe Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I și pe Patriarhul Daniel.
Administrația Prezidențială a anunțat că Președintele României, Nicușor Dan, va lua parte duminică la ceremonia de sfințire a picturii Catedralei Naționale, eveniment de mare importanță religioasă și simbolică pentru Biserica Ortodoxă Română.
Slujba solemnă, desfășurată în prezența Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, marchează momentul în care catedrala devine complet funcțională din punct de vedere liturgic.
O ceremonie cu participare internațională
Slujba va fi oficiată de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu și de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, înconjurați de un impresionant sobor format din 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi. Ritualul de sfințire a picturii și consacrarea altarului marchează momentul în care catedrala devine un spațiu liturgic deplin, pregătit pentru oficierea regulată a slujbelor.
Accesul presei, restricționat
Potrivit informațiilor publicate de G4Media, accesul jurnaliștilor în interiorul Catedralei Naționale a fost restricționat de Patriarhia Română. Reprezentanții presei vor putea urmări ceremonia doar dintr-o zonă special delimitată în exteriorul clădirii, măsură care a stârnit critici privind transparența evenimentului.
O construcție monumentală și controversată
Ridicarea Catedralei Mântuirii Neamului a început în urmă cu aproximativ 15 ani, iar proiectul a acumulat, de-a lungul timpului, numeroase recorduri și dezbateri. Costurile totale depășesc 200 de milioane de euro, bani proveniți din donații, contribuția Patriarhiei și fonduri publice, aspect care a generat controverse legate de finanțarea din bugetul de stat.
Cu o înălțime de 127 de metri, catedrala este astăzi cel mai înalt lăcaș de cult ortodox din lume. Arhitectura îmbină stilul brâncovenesc al coloanelor cu inspiratia bizantină a cupolelor, iar dimensiunile impresionante o transformă într-un reper arhitectural al Bucureștiului contemporan.
O viziune artistică și simbolică amplă
Potrivit proiectului arhitectural, ansamblul Catedralei este conceput înconjurat de un spațiu care, privit de sus, are forma unui potir, simbol al jertfei și al comuniunii euharistice.
Interiorul impresionează prin pictura monumentală realizată în tehnica mozaicului, întinsă pe o suprafață de aproximativ 25.000 de metri pătrați. Materialele folosite la realizarea icoanelor provin din Veneția și Carrara, iar candelabrele masive sunt confecționate din alamă de mare puritate.
Catedrala are 27 de uși din bronz, iar cel mai mare dintre cele șase clopote cântărește 27 de tone. Silueta edificiului este dominată de opt turle, care definesc profilul său unic în peisajul capitalei.
Simbol al identității și renașterii spirituale
O analiză publicată de Balkan Insight arată că, dincolo de dimensiunile impresionante, pentru mulți români semnificația Catedralei Mântuirii Neamului depășește aspectul material. Ea este privită drept un simbol al renașterii naționale și spirituale, într-o societate în care Biserica Ortodoxă Română rămâne una dintre cele mai respectate instituții, iar religia continuă să fie trăită mai degrabă ca o practică firească, cotidiană, decât ca o abstracție teologică.
