Nicolescu Daniela
La scurt timp după explozia devastatoare din cartierul Rahova, internetul a fost inundat de postări false, teorii conspiraționiste și manipulări virale. Pe TikTok, Facebook, Telegram și WhatsApp s-au răspândit, în câteva ore, informații fără nicio bază reală — de la ipoteza folosirii explozibilului militar „C4” până la povești despre presupuse asasinate și „execuții politice”. Ancheta oficială arată însă clar: explozia a fost cauzată de o scurgere masivă de gaze, nu de o bombă sau un act criminal.
„Nu a fost de la gaze” – cea mai răspândită teorie falsă
Cea mai populară narațiune virală afirmă că explozia nu ar fi avut legătură cu gazele naturale, ci ar fi fost o detonare provocată intenționat.
„Gazele nu fac așa prăpăd”, „Blocul arată ca după un bombardament” sau „Aici s-a folosit explozibil militar, probabil C4” — sunt doar câteva dintre mesajele răspândite de utilizatori care se autointitulează „foști militari” sau „specialiști”.
Postările au fost intens promovate pe conturi care, potrivit specialiștilor în monitorizarea dezinformării, fuseseră folosite și în timpul campaniilor electorale pentru răspândirea de știri false.
Adevărul:
Autoritățile care investighează cazul — inclusiv ISU București-Ilfov, Poliția Capitalei și Parchetul General — au confirmat oficial că nu există niciun indiciu privind prezența vreunui explozibil. Toate probele și mărturiile locatarilor indică o acumulare de gaz metan, urmată de o detonare accidentală.
Fals: „A fost ucis fiul generalului Răzvan Ionescu”
O altă teorie virală susținea că printre victime s-ar fi aflat fiul prim-adjunctului SRI, generalul Răzvan Ionescu, care ar fi fost „eliminat” pentru că s-ar fi opus „anulării alegerilor”. Mesajul a fost preluat pe zeci de pagini de Facebook și grupuri de Telegram, fiind însoțit de afirmații potrivit cărora „și avocata din dosarul Colectiv a fost omorâtă în explozie”.
În doar câteva ore, postarea a fost redistribuită de mii de ori, însoțită de sloganuri precum „România merită adevărul” sau „Execuție politică la Rahova”.
Adevărul:
Niciuna dintre victimele exploziei nu se numește Ionescu, iar fiul generalului Răzvan Ionescu nu locuiește în cartierul Rahova, au confirmat surse oficiale pentru Antena 3 CNN. De asemenea, anchetatorii nu au identificat nicio legătură între explozie și persoane publice, dosare sensibile sau motive politice.
„Ținta a fost avocata” – un nou val de speculații
O altă teorie populară afirmă că una dintre victime, o avocată cu experiență, ar fi fost ținta unui „atac organizat”. Potrivit acestor postări, femeia „știa prea multe” despre dosarul Colectiv și ar fi fost „eliminată pentru tăcere”.
Clipurile de pe TikTok și Telegram au fost însoțite de titluri conspiraționiste: „Avocata Colectiv – o altă victimă a sistemului” sau „A fost un atac pus la cale”.
Adevărul:
Surse judiciare au confirmat că avocata nu era implicată direct în dosarul principal „Colectiv”, ci reprezenta o persoană într-un dosar secundar, fără legături sensibile. Nu există nicio dovadă că femeia ar fi fost ținta unei acțiuni deliberate.
„Raed Arafat a fost în bloc cu o zi înainte” – un fals grosolan
Un alt zvon răspândit rapid a fost că secretarul de stat Raed Arafat ar fi fost „văzut” în blocul din Rahova chiar cu o zi înainte de explozie. Clipurile au fost distribuite cu mesaje precum „Nu există coincidențe!” sau „A fost o vizită suspectă”.
Adevărul:
Nu există nicio dovadă, imagine, declarație sau document oficial care să susțină această afirmație. Raed Arafat nu a fost prezent în zonă și nici nu are vreo legătură cu locatarii blocului. Postările respective sunt exemple clasice de dezinformare coordonată.
„Execuție politică” și „operațiune a serviciilor secrete”
Pe anumite grupuri de Telegram, explozia a fost prezentată drept o „operațiune de eliminare” organizată de servicii secrete interne sau străine. În aceste mesaje se regăsesc teme clasice de conspirație – „Soros”, „statul paralel”, „Mossad”, „oculta mondială” – amestecate cu simboluri ezoterice și discursuri pseudo-naționaliste.
Unii utilizatori susțin chiar că deflagrația ar fi fost un „sacrificiu ritualic”, iar alții au afirmat că „copiii din școala vecină au fost mutați intenționat” pentru a fi protejați.
Adevărul:
Autoritățile au confirmat că nicio unitate de învățământ din apropiere nu a fost ținta vreunui atac, iar elevii de la Liceul „Bolintineanu” nu au suferit răni grave. ISU a anunțat că școala a fost afectată doar de șocul deflagrației, fără victime.
„Blocul este demolat pentru a ascunde probele” – o altă manipulare
Printre cele mai recente teorii circulă afirmația că autoritățile „demolează blocul pentru a ascunde dovezile” și pentru a „șterge urmele exploziei”. Postările, distribuite masiv pe TikTok, susțin că distrugerea imobilului ar fi o „mușamalizare”.
Adevărul:
Blocul din Rahova nu a fost demolat, ci se află sub expertiză tehnică, pentru a se stabili dacă structura mai poate fi consolidată. Autoritățile locale discută variantele de demolare parțială sau totală, din motive de siguranță publică, deoarece imobilul prezintă risc major de prăbușire.
Manipulare coordonată și efectele ei
Specialiștii în comunicare atrag atenția că amploarea dezinformărilor apărute după tragedia din Rahova arată existența unei rețele de conturi care amplifică știri false în momente de criză. Scopul acestor campanii este de a semăna neîncredere în instituții și de a crea panică în rândul populației.
În timp ce ancheta oficială continuă, autoritățile reamintesc că informațiile verificate vor fi comunicate public de instituțiile competente și că speculațiile și postările false pot constitui infracțiuni atunci când obstrucționează ancheta sau provoacă panică.
Explozia din Rahova rămâne o tragedie reală, cu victime și familii îndoliate, dar adevărul confirmat de anchetă este clar: deflagrația a fost cauzată de o acumulare de gaze, nu de o bombă, nu de un complot politic și nu de o „execuție secretă”. Restul este doar zgomotul periculos al dezinformării.
