Călin Georgescu, fostul candidat la alegerile prezidențiale, va continua să fie cercetat sub control judiciar. Judecătoria Sectorului 1 a respins definitiv plângerea formulată de acesta împotriva prelungirii măsurii preventive dispuse în dosarul penal în care este inculpat. Dosarul are în vedere mai multe capete de acuzare, între care instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, comunicare de informații false și promovarea în spațiul public a unor idei extremiste.
Decizia instanței este definitivă, iar Călin Georgescu nu mai are cale de atac. În plus, acesta a fost obligat la plata sumei de 100 de lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Instanța a respins plângerea ca neîntemeiată
Judecătoria Sectorului 1 din București a analizat plângerea depusă de Călin Georgescu în legătură cu măsura de control judiciar prelungită de procurori în dosarul aflat în desfășurare. Potrivit minutei instanței, „în temeiul art. 215 ind.1 alin. 5 C.proc.pen. rap. la art. 213 C.proc.pen. respinge, ca neîntemeiată, plângerea formulată de inculpatul Georgescu Călin împotriva ordonanţei nr. 2226/221/P/2023/d1 din data de 06.06.2025 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de prelungire a măsurii preventive a controlului judiciar”.
Prin urmare, Călin Georgescu rămâne sub control judiciar, ceea ce înseamnă că trebuie să respecte mai multe obligații impuse de lege, printre care interdicția de a părăsi localitatea sau țara fără acordul autorităților, precum și obligația de a se prezenta periodic la organele de cercetare penală sau la instanță, scrie ziare.com.
Declarația lui Călin Georgescu: „Este un abuz evident”
Reacția lui Călin Georgescu nu a întârziat să apară. Acesta a criticat dur decizia și a acuzat că este vorba despre o „hărțuire politică”, într-un context în care ar fi fost vizat pentru opiniile sale exprimate în spațiul public.
„Este un abuz evident pe care nu l-aș fi crezut posibil după căderea comunismului, este o hărțuire politică, incompatibilă cu legea și cu bunul-simț. De aceea aș dori să fiu foarte concis: nu se poate face justiție decât în sala de judecată și nu la televizor”, a spus Călin Georgescu în fața jurnaliștilor, în data de 12 iunie.
Această declarație a fost făcută chiar în ziua în care magistrații au decis să amâne cu 24 de ore soluționarea cererii privind ridicarea controlului judiciar. Declarațiile lui Georgescu au fost interpretate de unii observatori ca un atac la adresa procurorilor și a presei, în timp ce susținătorii săi spun că fostul candidat la prezidențiale este vizat pentru convingerile sale politice.
Un dosar cu acuzații grave
Călin Georgescu este anchetat într-un dosar penal complex, în care procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au formulat mai multe acuzații. În data de 26 februarie 2025, procurorii au anunțat oficial punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva sa.
Printre capetele de acuzare se numără:
- instigare la acţiuni împotriva ordinii constituţionale;
- comunicarea de informaţii false;
- fals în declaraţii în formă continuată, cu privire la sursele de finanţare ale campaniei electorale;
- fals în declaraţii privind averea.
Ancheta a fost extinsă ulterior, după ce procurorii au analizat o serie de declarații publice făcute de Călin Georgescu în cadrul unor emisiuni televizate. În aceste declarații, Georgescu i-a citat pe Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu, aspect care a atras atenția autorităților judiciare.
Astfel, procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a PICCJ a dispus extinderea urmăririi penale pentru:
- promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și crime de război;
- promovarea, în public, a ideilor, concepțiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.
Toate aceste acuzații sunt în prezent analizate în cadrul anchetei penale, iar deciziile instanțelor de judecată vor stabili dacă ele se confirmă sau nu.
Un fost candidat cu notorietate, în mijlocul unui scandal juridic
Călin Georgescu a devenit cunoscut în spațiul public în special în contextul candidaturii sale la alegerile prezidențiale. Cu un discurs axat pe reformă, identitate națională și redresare economică, el a câștigat un număr considerabil de simpatizanți, în special în mediile conservatoare. Totuși, declarațiile sale controversate, mai ales cele care au făcut referire la personaje istorice precum Codreanu sau Antonescu, au atras critici dure din partea societății civile, a presei și a organizațiilor pentru drepturile omului.
După alegeri, Călin Georgescu a continuat să fie prezent în spațiul public prin apariții în emisiuni și intervenții pe rețelele sociale. Declarațiile sale din ultima perioadă, inclusiv cele care vizau presupuse abuzuri ale statului sau ale instituțiilor europene, au fost deseori marcate de un ton vehement și de acuzații grave.
Ce urmează în dosar
Deocamdată, ancheta penală este în curs, iar Călin Georgescu trebuie să respecte condițiile impuse de controlul judiciar. În acest stadiu, nu a fost formulată o trimitere în judecată, iar ancheta este în faza de cercetare. Procurorii urmează să finalizeze dosarul, iar în funcție de concluziile trase, pot decide trimiterea acestuia în instanță sau clasarea cauzei.
Pe durata controlului judiciar, Călin Georgescu este obligat să colaboreze cu autoritățile și să nu influențeze ancheta. De asemenea, i se poate restricționa accesul la anumite persoane sau medii care ar putea avea legătură cu faptele anchetate.
Chiar dacă suma impusă ca cheltuieli judiciare, de 100 de lei, este una simbolică, decizia instanței rămâne un semnal clar că măsura preventivă rămâne valabilă. În plus, faptul că Judecătoria Sectorului 1 a respins apelul definitiv arată că instanțele consideră probele prezentate de procurori suficient de serioase pentru menținerea acestei măsuri.
Rămâne de văzut cum va evolua acest caz și care vor fi consecințele politice și juridice pentru fostul candidat. Cert este că dosarul în care este implicat Călin Georgescu continuă să atragă atenția publicului și să ridice întrebări cu privire la limitele libertății de exprimare, dar și la responsabilitatea celor care ocupă sau aspiră la funcții importante în stat.