Cristina Cohuț
Călin Georgescu, fost candidat independent la alegerile prezidențiale din 2024, a fost audiat joi dimineață la Parchetul General. Procurorii au decis prelungirea măsurii controlului judiciar cu încă 60 de zile. Decizia vine pe fondul unor acuzații grave, care vizează acțiuni împotriva ordinii constituționale, comunicarea de informații false și apartenența la o structură cu caracter extremist. Cu toate că ancheta este în plină desfășurare, fostul candidat a păstrat tăcerea, în ciuda presiunilor mediatice și a susținerii în creștere din partea unei părți a opiniei publice.
Audiere matinală la Parchetul General
Joi, 24 aprilie, în jurul orei 10:00, Călin Georgescu a ajuns la sediul Parchetului General. A fost a doua oară în această săptămână când fostul candidat la președinție a fost văzut la o instituție a statului. Miercuri, el s-a prezentat la sediul IPJ Ilfov pentru semnarea registrului de prezență, în cadrul controlului judiciar.
În fața Parchetului, zeci de susținători l-au așteptat cu pancarte, steaguri și flori. Atmosfera a fost tensionată, dar pașnică. S-au auzit scandări precum „Călin, te iubim!” și „Jos cenzura!”. Mulți dintre cei prezenți s-au declarat convinși că Georgescu este victima unui dosar politic.
La ora 10:30, procurorii au anunțat decizia: controlul judiciar a fost prelungit pentru încă 60 de zile. Măsura nu este definitivă. Georgescu are dreptul de a contesta decizia, iar o instanță va stabili în următoarele zile dacă aceasta rămâne valabilă sau este revocată, relatează FANATIK.
La ieșirea din instituție, fostul candidat nu a oferit declarații. Îmbrăcat în costum gri închis, flancat de bodyguarzi, a urcat în mașină fără a răspunde întrebărilor jurnaliștilor.
Acuzațiile aduse lui Călin Georgescu
Măsura controlului judiciar a fost impusă inițial în 26 februarie 2025, la finalul unei audieri-maraton de peste șase ore. Procurorii îl acuză pe Georgescu în trei dosare penale, care includ un total de șase infracțiuni grave.
Printre acuzațiile oficiale se regăsesc:
- inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob;
- comunicarea de informații false cu impact asupra securității naționale;
- fals în declarații, în formă continuată;
- promovarea în spațiul public a cultului persoanelor condamnate pentru crime de război și genocid;
- acțiuni împotriva ordinii constituționale, inclusiv prin discursuri și apeluri transmise în campania electorală.
Potrivit anchetatorilor, toate aceste fapte ar fi avut loc în perioada 2022–2024, în contextul implicării sale în mișcări naționaliste și anti-sistem. Mai multe organizații civice au semnalat, în 2023, derapaje publice și apeluri periculoase la ură.
În plus, se investighează finanțarea campaniei sale electorale, care ar fi provenit parțial din surse externe, neclare din punct de vedere legal.
Susținere din partea AUR și George Simion: „Este o prigoană politică”
Audierea lui Călin Georgescu a fost anticipată încă de marți, 22 aprilie, de liderul AUR, George Simion, care a acuzat public Parchetul General de „prigoană politică”.
„În plină campanie electorală, prigoana împotriva lui Călin Georgescu continuă: joi este chemat la Parchet! Jos cenzura și statul totalitar!”, a scris Simion pe Facebook.
Postarea a devenit virală, acumulând mii de distribuiri și comentarii. Mulți simpatizanți AUR îl consideră pe Georgescu o victimă a sistemului, iar ancheta – un mijloc de discreditare a vocilor naționaliste înaintea turului doi al prezidențialelor.
Oficial, AUR nu a confirmat susținerea candidaturii lui Georgescu, dar surse politice apropiate partidului spun că liderii formațiunii discută o posibilă alianță electorală în turul doi, dacă fostul candidat va fi lăsat să candideze.
Până în prezent, Călin Georgescu nu a avut nicio reacție oficială privind sprijinul politic al AUR. A păstrat o strategie a tăcerii, în ciuda presiunii mediatice și a valului de reacții în online.
Istoricul lui Călin Georgescu: Din diplomat ONU, la controversat candidat prezidențial
Călin Georgescu este un personaj cu un traseu profesional complex. Fost expert ONU în dezvoltare durabilă, fost consilier în Guvernul României, el a devenit cunoscut publicului larg după anul 2020, când a început să participe la dezbateri televizate și conferințe cu caracter naționalist.
În 2022, a publicat o serie de manifeste în care propunea revenirea la „valorile naționale profunde” și critica deschis apartenența României la structuri internaționale precum NATO sau UE. A fost invitat frecvent în emisiuni difuzate online, unde a lansat idei controversate despre „resetarea spirituală a națiunii”.
A intrat în cursa pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie 2024 ca independent, dar cu sprijin tacit din partea unor grupări conservatoare. A surprins prin scorul obținut în turul I, clasându-se pe primul loc, cu 28,4%, în fața candidaților PSD–PNL și AUR.
Campania sa a fost caracterizată printr-un discurs anti-sistem, susținut de o bază electorală dinamică, activă pe rețelele sociale. A reușit să atragă tineri, dar și vârstnici nemulțumiți de clasa politică tradițională.
Odată cu declanșarea anchetelor penale, popularitatea sa a crescut, potrivit ultimelor sondaje. Mulți alegători îl percep ca pe un simbol al luptei împotriva sistemului.
