Saghin Sabrina
Săptămâna Mare, care începe în acest an pe 14 aprilie, este una dintre cele mai importante perioade pentru creștinii ortodocși. Este ultima săptămână din Postul Paștelui și pregătește sufletul, casa și trupul pentru Învierea Domnului. Este o perioadă de reculegere, de post, dar și de intensă activitate spirituală și gospodărească.
În fiecare seară, în biserici se oficiază Denii – slujbe speciale menite să amintească patimile și jertfa Mântuitorului Iisus Hristos. Totodată, această săptămână vine cu reguli și tradiții bine împământenite, inclusiv în ceea ce privește activitățile casnice, precum spălatul rufelor.
Când se spală în Săptămâna Mare – Ce ne spun tradițiile și preoții
Tradiția populară și învățăturile bisericești stabilesc anumite reguli clare pentru fiecare zi a Săptămânii Mari. Nu toate zilele sunt potrivite pentru treburile casnice, iar unele sunt considerate sfinte, în care orice muncă trebuie evitată.
Luni și Marți – Zilele curățeniei trupești și sufletești
Luni, prima zi din Săptămâna Mare, este dedicată curățeniei generale. Este ziua în care gospodinele aerisesc hainele, spală rufe, curăță geamurile și pregătesc casa pentru sărbătoarea Paștelui. Tradiția spune că această curățenie are și un simbolism profund – înlăturarea răului și pregătirea pentru lumină.
Și Marțea Mare este o zi în care se pot face treburile casnice. Denumită și „Marțea Seacă”, această zi amintește de momentul în care Iisus Hristos a ținut predica de pe Muntele Măslinilor, vorbind despre distrugerea templului din Ierusalim și despre apropierea patimilor Sale. În această zi se pot spăla rufe, se pot curăța geamuri și continua pregătirile pentru sărbătoare.
Miercuri și Joi – Zile de profundă semnificație spirituală
Miercurea Mare este deja o zi cu încărcătură spirituală ridicată. Se spune că în această zi Iuda l-a vândut pe Hristos pentru 30 de arginți, iar activitățile casnice ar trebui restrânse. Nu se mai spală rufe, ci se pot face doar lucrări legate de grădinărit – precum săpatul sau curățarea pomilor – în zonele unde aceste obiceiuri se mai păstrează.
Joia Mare este ziua în care gospodinele vopsesc ouăle de Paște. Este ultima zi în care acest obicei este permis, iar ouăle roșii simbolizează sângele Mântuitorului. În Joia Mare nu se spală rufe – este considerat un păcat. De asemenea, în această zi creștinii merg la Denia celor 12 Evanghelii, o slujbă emoționantă care evocă întreaga dramă a trădării și a suferințelor lui Hristos.
Vinerea Mare și Sâmbăta – Zile de post, rugăciune și liniște
Vinerea Mare, cunoscută și ca Vinerea Patimilor, este ziua în care Iisus a fost răstignit. Este una dintre cele mai importante și triste zile din calendarul ortodox. Tradiția și învățătura bisericească spun clar că în această zi nu se muncește, nu se spală, nu se coase. Este o zi în care mulți țin post negru – nu mănâncă și nu beau nimic până la apusul soarelui – și merg la biserică pentru a se închina la Sfântul Epitaf, simbol al punerii în mormânt a Domnului.
În Sâmbăta Mare, gospodinele finalizează ultimele pregătiri pentru Paște. Este ziua în care se coc cozonacii, se pregătesc fripturile și se așază masa de sărbătoare. În această zi nu se mai spală rufe, iar curățenia trebuie deja să fie încheiată. Totul trebuie să fie gata pentru noaptea Învierii, când credincioșii merg la biserică pentru a lua lumină.
Obiceiuri din Joia Mare și semnificațiile lor
Pe lângă regulile legate de curățenie și spălatul rufelor, în Joia Mare există o serie de tradiții care se păstrează în anumite zone ale țării.
Focurile din Joia Mare: În unele sate, se fac focuri în curți sau la marginea cimitirului, pentru a încălzi sufletele celor adormiți, care, potrivit credinței, începând din această zi și până la Rusalii, primesc permisiunea divină de a se întoarce printre cei vii. Lemnele folosite pentru aceste focuri nu trebuie tăiate, ci doar rupte cu mâna și aduse acasă fără a fi lăsate jos.
Încondeierea ouălor: În Bucovina și alte regiuni cu tradiții puternice, ouăle nu sunt doar vopsite, ci încondeiate cu motive populare, simboluri religioase sau inspirate din natură. Aceste ouă golite de conținut devin adevărate opere de artă, păstrate cu sfințenie în familie.
Săptămâna Mare este un timp al reculegerii, al iertării, dar și al rânduielii gospodărești. Respectarea tradițiilor legate de spălatul rufelor sau curățenie nu este doar o chestiune de obicei, ci și o formă prin care credincioșii își exprimă respectul față de suferința și jertfa lui Hristos. Curățenia exterioară reflectă curățenia interioară, iar ordinea din casă devine un simbol al pregătirii sufletului pentru lumina Învierii.
