Cristina Cohuț
Două legi esențiale pentru securitatea națională a României au trecut prin Senat pe 26 februarie 2025, într-un context politic extrem de tensionat. Aceste legi reglementează utilizarea dronelor de către Armata României pentru protejarea spațiului aerian național, în special în fața amenințărilor reprezentate de dronele rusești care au pătruns ilegal pe teritoriul românesc în ultimii ani. În ciuda importanței lor strategice, aceste legi au stârnit o mare controverse politică și riscă să fie contestate la Curtea Constituțională a României (CCR).
Procedura legislativă și contestația la CCR
Legea a fost adoptată de Senat, însă, conform regulamentului, putea fi contestată la CCR în termen de cinci zile. Pentru a depune o contestație, era necesar ca un număr de 50 de parlamentari să semneze cererea. Partidele politice care s-au opus legii, în special alianța formată din Partidul Oamenilor Tineri (POT) și Salvăm Orașul Sectorul (SOS), au reușit să adune doar 44 de semnături. În acest context, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a intervenit și a susținut demersul, completând semnăturile necesare pentru a depune contestația.
Astfel, legea a fost blocată, iar Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit deja un prim termen pe 27 martie 2025 pentru analiza contestației. Până la pronunțarea unei decizii, procesul legislativ este suspendat, iar aplicarea legii este blocată temporar, transmite ziare.com.
Scopul și conținutul noii legi
Unul dintre punctele centrale ale noii legislații este reglementarea dreptului Armatei României de a utiliza dronele pentru a intercepta și, dacă este necesar, a doborî aeronave care încalcă spațiul aerian național.
Până acum, România nu dispunea de un cadru legislativ clar care să reglementeze utilizarea dronelor în scopuri de apărare. În acest context, incidentele recente cu drone rusești care au pătruns ilegal pe teritoriul României au ridicat mari îngrijorări privind securitatea națională și au subliniat necesitatea reglementării clare a acestui tip de acțiune.
Criticile și temerile opoziției
Criticile la adresa noii legi nu au întârziat să apară. Oponenții proiectului, inclusiv unele partide de opoziție și experți în drepturile omului, au ridicat obiecții legate de constituționalitatea reglementărilor și de riscurile abuzurilor. Unii contestatari susțin că utilizarea dronelor ar putea duce la o folosire abuzivă a armamentului, ceea ce ar putea pune în pericol nu doar securitatea națională, dar și drepturile fundamentale ale cetățenilor. De asemenea, aceștia avertizează că interceptarea și distrugerea unor aeronave străine ar putea escalada conflictul și ar putea avea consecințe diplomatice severe, mai ales în contextul actual al tensiunilor internaționale.
Cu toate acestea, susținătorii legii afirmă că reglementările sunt absolut necesare și că legislația este în acord cu normele internaționale, în special cu legislația NATO. Ei subliniază că legea nu permite utilizarea armelor împotriva civililor și că scopul principal al acesteia este apărarea spațiului aerian național împotriva unor amenințări externe, cum ar fi dronele rusești. De asemenea, aceștia consideră că o legislație clară și bine reglementată este esențială pentru a evita orice ezitări în fața unor posibile atacuri.
Provocări în utilizarea dronelor
În prezent, conform legislației actuale, Armata României nu are voie să doboare dronele care pătrund ilegal în spațiul aerian național. Conform Legii privind regimul armelor, dispozitivelor militare și munițiilor, militarii pot face uz de armamentul din dotare „împotriva dronelor și a echipamentelor radioelectrice utilizate pentru comiterea unui act ostil”.
Totuși, utilizarea armelor în acest sens este reglementată cu strictețe, astfel încât armata trebuie să emită o somație legală înainte de a face uz de forță, iar în cazuri excepționale, dacă timpul nu permite somația, se poate acționa imediat.
Articolul 16 al aceleași legi precizează că focul trebuie să fie executat până la „oprirea sau imobilizarea” dronei, subliniind faptul că nu trebuie să existe nicio îndoială că aeronava reprezintă o amenințare reală pentru securitatea națională. Aceste reglementări sunt menite să asigure că folosirea armamentului va fi justă și proporționată.
Impactul asupra securității naționale
Un alt aspect semnificativ este faptul că incidentele recente cu drone rusești care au pătruns ilegal pe teritoriul României au amplificat temerile privind vulnerabilitatea țării în fața unor posibile atacuri. Aceste drone, care ar putea transporta arme sau dispozitive de spionaj, reprezintă o amenințare concretă și imediată, iar autoritățile române sunt obligate să răspundă rapid și eficient pentru a proteja populația și infrastructura națională.
În acest context, mulți consideră că reglementarea utilizării dronelor este o necesitate, chiar dacă există riscuri de abuz. Legislația aflată în dezbatere ar putea contribui semnificativ la întărirea securității naționale și la protejarea României în fața unor amenințări externe tot mai sofisticate.
Deși legea privind utilizarea dronelor de către Armata României reprezintă un pas important în reglementarea apărării teritoriului național, drumul ei legislativ este încă plin de incertitudini. Contestația depusă la CCR poate amâna aplicarea acestei reglementări esențiale, iar procesul de a stabili un cadru legal clar și eficient pentru apărarea României este departe de a fi finalizat. Pe măsură ce termenul pentru analiza contestației se apropie, se va ști dacă această lege va deveni sau nu parte din instrumentele prin care România își va apăra spațiul aerian de posibile amenințări externe.
