Georgescu Dragos
Papa Francisc și-a trăit ultimele zile în spiritul slujirii neobosite, rămânând fidel misiunii sale până la final, în ciuda problemelor grave de sănătate. După mai bine de cinci săptămâni petrecute în spital din cauza unei pneumonii bilaterale severe, medicii i-au recomandat două luni de odihnă. Totuși, Suveranul Pontif a continuat să lucreze, să se implice și să transmită mesaje lumii, refuzând să se retragă din fața credincioșilor și a responsabilităților sale.
Ce a făcut Papa Francisc în ultima zi din viață. Detalii neștiute despre Suveranul Pontif mort chiar în a doua zi de Paște
Papa Francisc a făcut ultima sa apariție publică pe 20 aprilie, în Duminica Paștelui, cu doar o zi înainte de a muri. Slăbit, dar hotărât, a apărut în Piața Sfântul Petru, urcat în papamobilul alb, salutând mulțimea de peste 35.000 de credincioși. A fost pentru prima dată după externarea din spital când a putut fi văzut în mijlocul oamenilor, fără tuburi de oxigen, deși vocea îi era vizibil afectată.
Papa a rostit cu greu „Paște fericit!” și a transmis, prin intermediul unui consilier, mesajul său tradițional Urbi et Orbi. În acest mesaj, Francisc a reiterat apelurile pentru pace, a cerut încetarea focului în Gaza, eliberarea ostaticilor și a condamnat antisemitismul și marginalizarea celor vulnerabili. A fost un moment încărcat de emoție, în care pontiful a demonstrat încă o dată legătura sa profundă cu credincioșii și cu lumea întreagă.
Slujirea până la capăt: Întâlniri și gesturi simbolice în ultimele zile
În ciuda sfaturilor medicilor, Papa Francisc a rămas activ până la final. În Săptămâna Mare, a participat la mai multe evenimente, chiar dacă nu a putut prezida toate ceremoniile. Pe 13 aprilie, a deschis festivitățile din Săptămâna Patimilor cu o vizită în Piața Sfântul Petru, unde a salutat peste 20.000 de persoane, urându-le „Duminica Floriilor fericită!”.
Pe Joia Mare, a vizitat penitenciarul Regina Coeli din Roma, unde a stat de vorbă cu aproximativ 70 de deținuți. Din cauza stării de sănătate, nu a putut spăla picioarele celor 12 deținuți, așa cum obișnuia, dar a ținut să fie prezent și să le transmită mesajul său personal.
De asemenea, în Duminica Paștelui, Papa a primit la Vatican vizita vicepreședintelui american JD Vance și a premierului croat Andrej Plenković, împreună cu familia acestuia. Chiar dacă întâlnirile au fost scurte, ele au avut o încărcătură simbolică, fiind ultimele contacte diplomatice ale pontifului.
Un pastor aproape de cei suferinzi: Legătura cu Gaza și mesajele pentru pace
Un aspect definitoriu al pontificatului său a fost apropierea față de cei aflați în suferință. În ultimele luni, Papa Francisc a sunat aproape în fiecare seară la singura parohie catolică din Gaza, pentru a-i încuraja pe credincioși și a le transmite rugăciunile sale. Ultima conversație a avut loc chiar sâmbătă seara, înainte de Vigilia Pascală, când părintele Gabriel Romanelli a primit binecuvântarea și mulțumirile pontifului.
Papa a insistat mereu asupra necesității păcii, condamnând războiul din Gaza, suferințele civililor și criza umanitară. În ultimul său mesaj public, a cerut încetarea focului, eliberarea ostaticilor și ajutorarea populației afectate de război. Această implicare directă, chiar și în ultimele clipe ale vieții, a fost apreciată de comunitățile creștine din Orientul Mijlociu, care l-au considerat un adevărat „păstor al lumii”.
Ultima zi: între suferință, rugăciune și misiune
Luni, 21 aprilie, la ora 7:35 dimineața, Papa Francisc a trecut la cele veșnice în reședința sa de la Domus Santa Marta, în Vatican, la vârsta de 88 de ani. Cardinalul Kevin Farrell a anunțat oficial decesul, subliniind că întreaga viață a pontifului a fost dedicată slujirii Domnului și Bisericii.
Chiar și după externarea din spital, Papa a fost permanent asistat de personal medical, folosind oxigen la nevoie și fiind monitorizat atent. În ultimele săptămâni, a continuat să lucreze, să primească vizitatori și să transmită mesaje, refuzând să își încetinească ritmul. Cardinalul Michael Czerny, unul dintre apropiații săi, a spus: „A murit cu mirosul oilor pe el”, o metaforă a implicării sale totale în viața credincioșilor.
Biograful Austen Ivereigh l-a descris ca „un maestru al sincronizării”, subliniind că Papa și-a dorit să fie prezent pentru Biserică și pentru lume chiar și în ultimele sale zile. „A vrut să fie un papă de Paște”, a spus Ivereigh, referindu-se la dorința pontifului de a nu lipsi de la cel mai important moment al calendarului creștin.
Testamentul Papei Francisc: modestie și credință până la capăt
În testamentul său, Papa Francisc a cerut ca mormântul să-i fie „în pământ, simplu, fără decorațiuni speciale”, în Bazilica Santa Maria Maggiore din Roma. A dorit ca pe piatra funerară să fie scris doar „Franciscus”, fără alte mențiuni despre pontificat. „Am încredințat mereu viața mea și slujirea mea preoțească și episcopală Maicii Domnului”, a scris el în documentul publicat de Vatican.
Papa a dorit ca suferința din ultimele luni să fie oferită Domnului „pentru pacea lumii și fraternitatea între popoare”. Această modestie și simplitate au fost caracteristice întregii sale vieți și activități, reflectând spiritul cu care și-a asumat misiunea de lider al Bisericii Catolice.
Papa Francisc rămâne în memoria lumii ca un pontif al păcii, al compasiunii și al slujirii neobosite. Chiar și în ultimele clipe, a ales să fie aproape de oameni, să transmită speranță și să lupte pentru dreptate și reconciliere. Moștenirea sa spirituală va dăinui, iar exemplul său de modestie și dăruire va inspira generații întregi de credincioși și lideri ai Bisericii
