Roxana
Ajunul sărbătorii de Sfântul Gheorghe 2025 este una dintre cele mai încărcate nopți din an din punct de vedere spiritual. În noaptea de 22 spre 23 aprilie, credința populară spune că cerurile se deschid, iar dorințele rostite cu suflet curat pot deveni realitate. Din vremuri vechi, această noapte a fost marcată de o serie de tradiții, obiceiuri și ritualuri, menite să aducă belșug, sănătate și noroc celor care le respectă. În rândurile următoare, vom explora în detaliu toate aceste aspecte fascinante legate de Ajunul Sfântului Gheorghe.
Semnificația spirituală a nopții de ajun de Sfântul Gheorghe
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este considerat un simbol al curajului, al biruinței și al protecției divine. În credința populară românească, el este adesea perceput ca un sfânt care veghează asupra oamenilor și animalelor, aducând lumină și speranță după iarna lungă și grea.
Ajunul sărbătorii sale este încărcat de o semnificație aparte. Este noaptea în care, conform tradiției, cerurile se deschid preț de câteva clipe, iar sufletele pure pot vedea minuni sau pot primi răspuns la rugăciunile lor. Este momentul ideal pentru a rosti dorințe importante, pentru a cere binecuvântare și pentru a începe noi drumuri în viață.
Se spune că în această noapte, energiile sunt deosebit de puternice, iar toate ritualurile legate de protecție, fertilitate, sănătate și noroc au șanse sporite de a fi ascultate și împlinite. Tocmai de aceea, Ajunul Sfântului Gheorghe este respectat cu sfințenie în multe regiuni ale țării, păstrându-se obiceiuri transmise din generație în generație.
Ritualuri și obiceiuri de protecție în noaptea sfântă
Unul dintre cele mai cunoscute ritualuri din Ajunul Sfântului Gheorghe este legat de protecția gospodăriilor și a animalelor. Gospodarii obișnuiesc să împodobească porțile, ușile și grajdurile cu ramuri verzi de salcie sau stejar. Acestea au rolul de a alunga spiritele rele și de a aduce bunăstare.
Totodată, există obiceiul ca oamenii să aprindă focuri pe dealuri sau în curți, focuri care simbolizează lumina și alungă întunericul, atât în plan fizic, cât și spiritual. Focurile sunt considerate un mijloc de purificare și de protecție împotriva răului și a bolilor.
În unele sate, fetele tinere își așează un fir de busuioc sub pernă în noaptea de Ajun, în speranța că își vor visa ursitul. Se spune că busuiocul, plantă sacră în tradiția românească, are puterea de a aduce vise premonitorii și de a dezvălui viitorul în dragoste.
De asemenea, oamenii își pun în buzunare frunze de pelin sau usturoi pentru a fi protejați de farmece și de influențe negative. În anumite zone, se obișnuiește să se ungă ferestrele și ușile casei cu usturoi pisat, pentru ca spiritele rele să nu aibă acces în gospodărie.
Superstiții și credințe legate de îndeplinirea dorințelor
Ajunul Sfântului Gheorghe este momentul ideal pentru a cere îndeplinirea dorințelor. Se crede că dacă îți pui o dorință sinceră, din tot sufletul, în timp ce privești spre cerul deschis al nopții, aceasta are șanse mari să se împlinească.
Există însă câteva reguli nescrise pentru ca dorința să fie ascultată. În primul rând, dorința trebuie să fie formulată clar și să nu fie motivată de răutate sau egoism. În al doilea rând, se recomandă ca dorința să fie însoțită de o rugăciune sinceră, din inimă, și să fie rostite cuvinte de recunoștință pentru binecuvântările deja primite.
În unele zone, oamenii obișnuiesc să se roage sub cerul liber în această noapte, purtând o lumânare aprinsă în mână. Lumânarea simbolizează puritatea sufletului și ajută la transmiterea dorinței către divinitate.
O altă credință răspândită spune că, dacă în noaptea de Ajun vezi o stea căzătoare și îți pui o dorință în acel moment, aceasta se va împlini înainte de sfârșitul anului.
Tradiții de fertilitate și spor în gospodărie
Ajunul Sfântului Gheorghe este asociat și cu numeroase ritualuri de fertilitate, atât pentru oameni, cât și pentru animale și câmpuri. În mediul rural, această noapte este considerată un prag între iarnă și vară, între uscăciune și belșug.
Femeile care își doresc copii obișnuiesc să țină post în ajun și să rostească rugăciuni speciale, cerând ajutorul Sfântului Gheorghe pentru a le binecuvânta cu rod binecuvântat.
În unele regiuni, fermierii împrăștie apă sfințită peste grădini și livezi, pentru a asigura o recoltă bogată. De asemenea, animalele sunt stropite cu apă sfințită pentru a fi protejate de boli și pentru a da rod îmbelșugat.
În tradiția populară, există și obiceiul ca oamenii să meargă desculți pe roua dimineții din ziua de Sfântul Gheorghe, considerată a fi încărcată cu energii binefăcătoare. Această practică este menită să aducă sănătate trupului și sufletului pentru întregul an.
Interdicții și avertismente legate de această noapte sfântă
La fel ca în cazul altor sărbători importante, și Ajunul Sfântului Gheorghe vine cu o serie de interdicții menite să protejeze oamenii de influențele negative. Se spune că în această noapte nu este bine să împrumuți bani, obiecte sau alimente, pentru că riști să îți împrăștii norocul și belșugul din casă.
De asemenea, nu se recomandă să se facă curățenie generală sau să se arunce gunoiul, deoarece aceste gesturi simbolizează alungarea bunăstării și a protecției divine.
Un alt avertisment important este legat de comportamentul față de animale. Se spune că animalele sunt sensibile la energiile acestei nopți și că trebuie tratate cu blândețe și respect. Orice răutate sau cruzime față de animale atrage ghinion asupra casei.
Fetele tinere sunt sfătuite să nu își piardă busuiocul de sub pernă, pentru că acest gest ar simboliza pierderea șansei de a se căsători curând. De asemenea, dacă busuiocul se usucă sau se înegrește peste noapte, se crede că anul care urmează va fi lipsit de noroc în dragoste.
