Mirela Loșniță
Moartea Papei Francisc, ignorată de China. Moartea Papei Francisc pe 21 aprilie 2025 a generat reacții emoționante în întreaga lume, dar un mare absent din valul de mesaje de condoleanțe a fost China. Până acum, Beijingul nu a transmis niciun comunicat oficial referitor la dispariția Suveranului Pontif, ceea ce readuce în atenție tensiunile istorice dintre Vatican și regimul chinez, marcate de aproape șapte decenii de neînțelegeri și conflicte subtile.
Moartea Papei Francisc, ignorată de China
Conform BBC, lipsa reacției oficiale din partea Chinei nu este întâmplătoare. În spatele acestei tăceri se află o dispută diplomatică adânc înrădăcinată, pornită încă din 1951, când Beijingul a decis întreruperea relațiilor diplomatice cu Sfântul Scaun.
Problema centrală care a alimentat ruptura diplomatică a fost și rămâne chestiunea delicată a numirii episcopilor. Din perspectiva autorităților chineze, statul trebuie să aibă ultimul cuvânt în desemnarea liderilor religioși în interiorul granițelor sale. Această abordare intră însă în contradicție frontală cu doctrina Bisericii Catolice, potrivit căreia Papa are prerogativa exclusivă de a numi episcopi.
În deceniile care au urmat, această divergență fundamentală a menținut relațiile într-o stare de tensiune latentă, în ciuda unor tentative sporadice de apropiere.
Un moment important a avut loc în 2018, când Vaticanul și Beijingul au semnat un acord istoric privind numirea episcopilor, primul de acest fel de la ruptura din 1951. Înțelegerea, ale cărei detalii precise rămân confidențiale, a permis Chinei să participe în procesul de desemnare a episcopilor, în schimbul unei forme de recunoaștere din partea Sfântului Scaun.
Acordul a fost reînnoit în noiembrie anul trecut, dar nu fără critici acerbe. Vaticanul a subliniat atunci că își menține angajamentul pentru un „dialog respectuos și constructiv” cu autoritățile chineze, însă numeroase voci din interiorul și exteriorul Bisericii au exprimat îngrijorări profunde.
Critici puternice din partea organizațiilor pentru drepturile omului
Organizații precum Human Rights Watch au acuzat Vaticanul că, prin reînnoirea acordului, legitimează de fapt „pervertirea religiei” de către regimul chinez. Deși Constituția Chinei garantează libertatea religioasă, realitatea din teren este cu totul alta: activitățile religioase sunt strict controlate de stat, iar bisericile care nu se conformează normelor oficiale sunt frecvent supuse represiunii.
Unul dintre cei mai vocali critici ai acordului Vatican-China a fost Cardinalul Joseph Zen, fost episcop de Hong Kong. Apărător fervent al libertății religioase, Cardinalul Zen a denunțat în 2018 înțelegerea ca fiind o „trădare” a comunității catolice chineze. În 2022, el a fost arestat sub acuzația de încălcare a legii privind securitatea națională impusă de Beijing în Hong Kong, gest care a provocat condamnări internaționale.
În China, comunitatea catolică este fragmentată între două entități: Biserica „oficială”, recunoscută de autoritățile comuniste, și Biserica „clandestină”, fidelă exclusiv Vaticanului. Această divizare complică și mai mult relațiile bilaterale și creează un climat de neîncredere reciprocă.
Estimările privind numărul catolicilor chinezi variază între 6 și 12 milioane, însă cifrele exacte sunt greu de stabilit din cauza lipsei de transparență și a represiunii continue.
În acest context fragil, moartea Papei Francisc și lipsa unui mesaj oficial din partea Chinei nu sunt surprinzătoare. Evenimentul survine într-un moment în care Vaticanul trebuie să gestioneze cu atenție atât propriile provocări interne, cât și relațiile externe delicate.
Rămâne de văzut dacă dispariția Papei Francisc și alegerea unui nou Suveran Pontif vor schimba dinamica dialogului cu Beijingul. Deocamdată, tăcerea autorităților chineze pare să reflecte o continuare a politicii lor prudente și ambigue în materie de relații religioase internaționale.
În timp ce întreaga lume își aduce omagiile față de moștenirea spirituală lăsată de Papa Francisc, absența unui gest similar din partea Chinei subliniază încă o dată complexitatea și delicatețea relațiilor dintre cele două entități.
