Cristina Cohuț
Anamaria Gavrilă, președinta Partidului Oamenilor Tineri (POT), a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale din mai 2025, în urma respingerii candidaturii lui Călin Georgescu de către Curtea Constituțională a României (CCR). Gavrilă a explicat că a ajuns la această decizie după o înțelegere cu George Simion, liderul AUR, ceea ce face ca această candidatură să fie un pas important în strategia suveraniștilor pentru alegerile ce urmează.
Anamaria Gavrilă, candidatul de rezervă al suveraniștilor
Anamaria Gavrilă a intrat în Parlament în 2020 pe listele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), însă în 2023 a părăsit partidul și a înființat Partidul Oamenilor Tineri (POT), un partid care s-a poziționat pe aceeași linie suveranistă. Decizia de a părăsi AUR nu a fost una spontană, iar Gavrilă a explicat-o într-un interviu din 2021, spunând:
„Sloganele nu ţin însă locul acţiunii politice coerente şi o atitudine timorată de puterea aparentă a altor partide nu are forţa necesară de a impune o nouă viziune pentru România. Iar pentru mine, a continua în această formulă, ar înseamna a rămâne resemnată că mai mult nu se poate pentru români.”
Această alegere a fost una importantă pentru ea, deoarece considera că soluțiile promovate de AUR nu reflectau suficient viziunea sa despre viitorul țării. După plecarea din AUR, Gavrilă a devenit liderul unui nou partid suveranist și a continuat să își exprime public opiniile asupra problemelor societății românești, relatează Digi 24.
O candidatură anunțată cu gesturi simbolice
Imediat după ce Partidul Oamenilor Tineri a reușit să obțină locuri în Parlament, Anamaria Gavrilă a făcut un gest simbolic pentru a sublinia angajamentul său față de principiile sale. În semn de solidaritate religioasă, ea a anunțat că va ține post timp de trei zile, doar cu apă. Aceste gesturi religioase nu sunt o premieră în comportamentul public al liderului POT, care a continuat să își exprime convingerile în mod deschis.
Pe lângă aceste mesaje religioase, Anamaria Gavrilă a fost o vocală contestatară a unor măsuri guvernamentale, cum ar fi Strategia Națională de Vaccinare, pe care a catalogat-o drept „condamnarea românilor la mutilare”. De asemenea, Gavrilă a fost un critic ferm al Legii prevenirii separării copilului de familie, contestând-o vehement în Parlament.
Un alt subiect care a stârnit controverse a fost postarea sa pe rețelele sociale, care a inclus termenul „soroșist”. Într-un interviu acordat Hotnews, Gavrilă a explicat că nu știe ce înseamnă acest termen și că nu este de acord cu etichetările în societate. Ea a declarat:
„Cred că postarea este de la echipa noastră care a mers la alinierea cu administrația Trump, pentru că POT vrea să se alinieze cu administrația Trump.”
Cu toate acestea, declarațiile sale nu au rămas fără ecou, iar pe rețelele sociale și în presa online, au apărut reacții amestecate, unii susținând-o pe Gavrilă, iar alții criticându-i discursul.
Accidentări politice și acuze de nepotism
Anamaria Gavrilă a fost, de asemenea, acuzată de nepotism, după ce sora ei și partenerul de viață au ajuns să ocupe funcții de deputați în Parlament din partea POT.
Aceste acuzații au stârnit o polemică în rândul susținătorilor ei, iar unii au considerat că aceste numiri au fost făcute pentru a favoriza apropiații șefei POT.
De asemenea, în timpul unui protest pentru susținerea candidaturii lui Călin Georgescu, Gavrilă a fost acuzată de manipulare, după un incident în care a avut o dispută cu un jandarm, moment care a fost surprins într-un clip live pe Facebook.
În ciuda acestui incident, Anamaria Gavrilă a postat ulterior pe rețelele de socializare un mesaj prin care afirma că forțele de ordine îi sunt alături în demersul suveraniștilor.
Parcursul profesional și educațional al Anamariei Gavrilă
Înainte de a intra în politică, Anamaria Gavrilă a lucrat timp de mai mulți ani în domeniul imobiliar, între 2007 și 2018, în Germania și Marea Britanie.
Potrivit CV-ului său, a participat la vânzarea unor clădiri din Europa, cu o valoare estimată de zeci sau sute de milioane de euro. În ceea ce privește educația, Gavrilă susține că a obținut o diplomă în economie la Universitatea de Vest Timișoara în 2007, iar ulterior a urmat cursuri de master în domeniul imobiliar în Germania și Marea Britanie. Din 2018, ea a fondat o companie în Germania care se ocupă cu digitalizarea procesului de vânzare și cumpărare a imobilelor rezidențiale.
Avere și activități financiare
Conform ultimei declarații de avere depusă în 2023, Anamaria Gavrilă deține cinci terenuri cu o suprafață totală de aproximativ 20.000 de metri pătrați, toate situate în județul Hunedoara. De asemenea, ea deține două apartamente în Deva, unul cumpărat în 2001 și altul în 2021.
Șefa POT mai menționează o cotă parte dintr-o locuință din Deva și aproximativ 100.000 de euro în bănci, precum și împrumuturi personale de 11.000 de euro acordate în ultimul an. În ceea ce privește veniturile, Gavrilă a obținut 23.938 de lei din vânzarea unui apartament, 127.168 de lei din indemnizația de deputat și 9.450 de lei din chirii.
