Iată de ce nu se mănâncă oul cu sare în ziua de Paște
De ce nu se mănâncă oul cu sare în ziua de Paște
Ziua de Paști este una dintre cele mai importante sărbători religioase și culturale din calendarul românesc, marcată prin tradiții și obiceiuri specifice.
Una dintre aceste tradiții este legată de consumul ouălor, care sunt considerate un simbol al vieții, al învierii și al speranței.
Există o tradiție populară conform căreia nu se mănâncă oul cu sare în ziua de Paște, deoarece se spune că ar provoca transpirații excesive și disconfort pe tot parcursul anului. Dar de unde provine această tradiție și cât de adevărată este ea?
De unde provine această tradiție
Există mai multe legende care încearcă să explice această tradiție populară. Una dintre ele spune că oul reprezintă un simbol al lumii și al universului, iar sarea este considerată un simbol al lacrimilor și al durerii. Astfel, consumul oului cu sare în ziua de Paște este considerat un act de sfidare a divinității și poate atrage ghinionul și nenorocirile în viața celui care îl consumă.
O altă teorie sugerează că oul reprezintă un simbol al vieții și al noilor începuturi, iar sarea ar putea inhiba această nouă viață, prevenind astfel dezvoltarea și creșterea sa adecvată.
Cea mai puternică rugăciune de Paște
Rugăciunea pentru iertare și curățarea păcatelor prin Sângele lui Hristos și de înfruntare a patimilor și a diavolilor prin puterea lui Hristos pe Cruce este cea mai puternică rugăciune de Paște
„Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care ai plâns pentru Lazăr și lacrimi de întristare și de milostivire ai vărsat pentru dânsul, primește lacrimile mele. Cu patimile Tale, vindecă patimile mele. Cu rănile Tale, tămăduiește rănile mele. Cu Sângele Tău, curățește sângele meu și amestecă în trupul meu mireasma trupului Tău cel de viață făcător. Fierea cu care vrăjmașii Te-au adăpat să îndulcească amărăciunea cu care potrivnicul m-a adăpat.
Trupul Tău întins pe Cruce să întindă către Tine mintea mea, cea trasă jos de diavoli. Capul Tău, pe care l-ai aplecat pe Cruce, să înalțe capul meu cel pălmuit de potrivnici. Preasfintele Tale mâini, pironite de cei fără de lege pe Cruce, să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării, precum a făgăduit preasfântă gura Ta. Fața Ta, cea batjocorită cu pălmuiri și cu scuipări, să umple de strălucire fața mea cea întinată în fărădelegi. Amin!”