Cristina Cohuț
Creșterea TVA în 2025 este tot mai aproape de realitate, în ciuda declarațiilor oficiale ale Guvernului. Surse politice susțin că decizia a fost deja asumată în fața Comisiei Europene și a FMI încă din toamna anului trecut. Măsura, care vine în contextul unui deficit bugetar în creștere, ar putea fi anunțată chiar înainte de turul doi al alegerilor prezidențiale. Totodată, guvernul pregătește și o serie de majorări ale impozitelor pe proprietăți. Impactul economic va fi resimțit de fiecare român.
TVA ar putea urca la 21%. Guvernul a negat constant scenariul
De luni de zile, premierul Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, repetă același mesaj: „TVA nu va crește în 2025”. Declarațiile oficiale au fost categorice. Ciolacu a ajuns chiar să publice un clip video pe TikTok, în care își „tatuează” promisiunea, potrivit ziare.com.
La începutul anului, Tánczos Barna declara: „Garantez cu funcția că în acest an TVA va rămâne 19%. Nu se va atinge TVA-ul. Nu există discuții despre eliminarea cotelor reduse”.
Totuși, surse politice citate de Economica.net susțin că majorarea TVA este iminentă. Scenariul cel mai plauzibil este o creștere de la 19% la 21%, începând din a doua jumătate a anului.
Măsura nu ar fi anunțată înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, programat pe 4 mai. Dar ar putea fi confirmată între cele două tururi, sau imediat după finală.
Anunțul oficial ar urma să vină sub forma unei „necesități urgente”, dictate de contextul economic și de presiunea Bruxelles-ului.
Angajamente față de Comisia Europeană și FMI, din noiembrie 2024
Potrivit surselor citate, Guvernul Ciolacu și-ar fi asumat o serie de măsuri fiscale în fața Comisiei Europene și a Fondului Monetar Internațional încă din luna noiembrie 2024. În schimbul menținerii unor linii de credit și a aprobării bugetului pentru anul în curs, România ar fi fost de acord să implementeze:
- Creșterea TVA de la 19% la 21%;
- Eliminarea unor cote reduse de TVA, inclusiv pentru alimente și servicii HoReCa;
- Majorarea impozitelor pe proprietate;
- Simplificarea cotei unice și introducerea unor impozite progresive mascate.
Chiar dacă oficialii neagă, negocierile cu Bruxelles-ul sunt avansate. Executivul ar fi acceptat condițiile pentru a evita declanșarea procedurii de deficit excesiv.
România se confruntă cu un deficit bugetar estimat la 5,7% din PIB, iar presiunile externe sunt în creștere. Guvernul are nevoie urgentă de venituri suplimentare, iar taxele sunt cea mai rapidă sursă.
Impozite mai mari pentru toți proprietarii de locuințe
Creșterea TVA nu este singura măsură care va afecta buzunarele românilor. În paralel, Guvernul pregătește majorarea impozitelor locale pe proprietate. Este vorba despre noile formule de calcul, propuse de Ministerul Finanțelor, care vor duce la dublarea sau chiar triplarea taxelor în anumite orașe.
Noile baze de impozitare vor ține cont de:
- zona în care se află locuința;
- valoarea de piață a proprietății, și nu doar de suprafața construită;
- standardele de confort și utilități disponibile.
Potrivit drafturilor discutate în coaliție, un apartament de 60 mp într-o zonă centrală din București ar putea fi impozitat cu peste 1.200 lei pe an, față de 400–500 lei în prezent.
Impactul va fi major și asupra pensionarilor, persoanelor cu venituri mici și celor care dețin mai multe proprietăți.
Edilii locali, consultați neoficial în proces, au semnalat valuri de nemulțumire din partea cetățenilor. Dar Ministerul Finanțelor susține că măsura este necesară pentru a „crește gradul de echitate fiscală”.
Scumpiri în lanț: alimente, servicii, chirii și utilități
Dacă TVA va crește la 21%, iar cotele reduse vor fi eliminate, românii se vor confrunta cu scumpiri în lanț. Impactul va fi imediat asupra:
- prețurilor la alimente (în special dacă TVA pentru alimentele de bază revine la 9% sau chiar 19%);
- tarifelor din HoReCa, unde TVA este în prezent de 5%;
- abonamentelor la servicii, precum internet, televiziune, telefonie;
- chiriilor și prețurilor de vânzare la apartamente;
- facturilor la utilități, care includ TVA în costul final.
Economiștii avertizează că inflația ar putea atinge din nou valori de peste 10%, în special în lunile de vară. Banca Națională ar putea fi nevoită să ajusteze dobânzile, iar creditele în lei vor deveni mai scumpe.
În plus, puterea de cumpărare a populației – și așa fragilă – va scădea, afectând consumul intern. Iar consumul este în acest moment unul dintre puținele motoare ale economiei românești.
Negare oficială, dar tăcere în spatele ușilor închise
Deși zvonurile privind creșterea TVA circulă de luni bune, autoritățile mențin o strategie de negare publică. Orice întrebare despre taxe primește același răspuns: „Nu se schimbă nimic în 2025”.
Pe de altă parte, surse din interiorul coaliției susțin că discuțiile reale sunt avansate. Oficialii așteaptă doar momentul potrivit pentru a anunța măsurile – și pentru a le justifica prin „forță majoră” sau „cerințe externe”.
În acest context, alegerile prezidențiale devin o barieră politică. Niciun partid nu își permite să anunțe creșteri de taxe înainte de primul tur.
Dar între cele două tururi, sau imediat după, Guvernul ar putea lansa pachetul complet. Iar campania pentru parlamentare ar putea începe deja într-un climat economic tensionat.
Analiștii avertizează că strategia de comunicare este riscantă. Populația va resimți rapid efectele și va penaliza lipsa de transparență. În plus, încrederea în clasa politică – deja fragilă – va scădea dramatic.
