Se dă sau nu cu mătura pe 1 ianuarie. Greșeala pe care mulți o fac fără să știe

În fiecare an, prima zi de ianuarie aduce cu ea nu doar liniștea dintre sărbători, ci și o mulțime de credințe și obiceiuri transmise din generație în generație. Mulți români încă țin cont de ele, fie din respect pentru tradiție, fie pentru că nu vor să „își încerce norocul”. Printre cele mai cunoscute superstiții se află și întrebarea: ai voie sau nu să dai cu mătura pe 1 ianuarie?

Citește și

Primele imagini cu Dan Petrescu dupa ce s-a spus ca a SLABIT ENORM. Cum arata...

Răspunsul vine din tradiția populară românească: nu este bine să mături în prima zi din an, pentru că se spune că alungi norocul, sporul și binele din casă. Deși pare o simplă regulă gospodărească, în spatele ei se află o întreagă simbolistică, legată de modul în care oamenii vedeau începutul de an, ca pe un prag energetic important, ce poate influența restul zilelor care urmează.

De unde vine superstiția legată de măturat pe 1 ianuarie

În trecut, oamenii priveau începutul anului ca pe un reper esențial. Tot ce făceai în prima zi era considerat un fel de „semn” pentru lunile următoare. De aici și expresia des întâlnită: „cum îți merge în prima zi, așa îți va fi tot anul”.

În special în zonele rurale, curățenia era făcută înainte de Anul Nou, astfel încât gospodăria să intre în noul an „gata primenită”. Prima zi, 1 ianuarie, era considerată o zi de liniște, de început curat, în care nu era bine să faci gesturi care „împing lucrurile afară din casă”.

Mătura, simbolic, nu înseamnă doar îndepărtarea murdăriei, ci și a energiilor, a bunurilor sau a norocului. De aceea se spune că orice mișcare de scoatere, aruncare sau împrăștiere nu este binevenită pe 1 ianuarie.

În unele zone ale țării există chiar credința că măturiul făcut în prima zi a anului „împrăștie banii”, iar casa nu va avea spor și belșug în lunile care urmează.

Această superstiție nu este specific românilor. În multe culturi europene, dar și asiatice, se regăsesc reguli asemănătoare: nu se aruncă nimic din casă în prima zi din an, pentru a nu arunca norocul.

Ce alte activități de curățenie nu sunt recomandate pe 1 ianuarie

Pe lângă măturat, există și alte gesturi considerate „nepotrivite” în prima zi din an. Acestea au o simbolistică apropiată și sunt respectate de mulți români chiar și astăzi.

Spălatul rufelor

Se spune că nu este bine să speli haine pe 1 ianuarie, deoarece acest lucru „spală norocul” sau „aduce lacrimi și necazuri în familie”. În unele zone ale țării, se consideră chiar că spălatul în această zi poate atrage ghinion sau pierderi.

Aruncarea gunoiului

O altă superstiție spune că nu trebuie scos gunoiul din casă pe 1 ianuarie, pentru că odată cu el se dau afară binele, sănătatea și banii. De aceea, multe gospodine preferă să golească coșurile înainte de trecerea dintre ani și evită să o facă în prima zi.

A da sau a împrumuta lucruri

O regulă importantă în tradiția populară este aceea că nu e bine să dai nimic din casă pe 1 ianuarie, nici măcar un ac sau un pahar cu apă. Se spune că așa „îți pleacă norocul după cel care ia”.

În oglindă, există credința că este bine să primești, pentru că astfel intră belșugul în casă.

De ce este începutul de an asociat cu ideea de noroc și belșug

În gândirea tradițională, începutul unui ciclu are o încărcătură aparte. 1 ianuarie nu era doar „prima zi”, ci un prag între vechi și nou. De aceea, multe obiceiuri și interdicții aveau scopul de a proteja sporul casei și armonia familiei.

Se considera că tot ceea ce faci în această zi are ecou asupra întregului an. Dacă mături, „alungi”. Dacă plângi, „vei plânge tot anul”. Dacă te cerți, „vei avea ceartă în casă”.

În schimb, dacă ești vesel, generos, liniștit și ai masa plină, toate acestea se vor reflecta pozitiv în lunile următoare.

Ce se recomandă să faci în prima zi din an

Dacă unele gesturi sunt interzise în credința populară, există și lucruri considerate benefice și aducătoare de noroc.

Să ai bani în buzunar

Una dintre cele mai cunoscute tradiții spune că este bine să intri în anul nou cu bani în buzunar sau în portofel. Se crede că astfel vei avea bani tot anul și nu vei duce lipsă de nimic.

Mulți români păstrează chiar o bancnotă specială, pe care nu o cheltuiesc, considerând-o „bani de noroc”.

Să porți haine noi sau curate

Hainele noi simbolizează începuturi bune și prospere, iar cele curate aduc puritate și echilibru. Totodată, se pune accent pe culoare deschisă, deoarece lumina și claritatea sunt asociate cu norocul.

Să mănânci bine și să ai masa plină

În anumite zone din România, masa nu se strânge complet în noaptea de Revelion și nici pe 1 ianuarie, tocmai pentru ca belșugul să rămână în casă.

De asemenea, se spune că nu este bine să rămâi flămând în prima zi din an, pentru a nu-ți lipsi hrana în restul timpului.

Mătura — obiect casnic sau simbol puternic?

Pentru unii, mătura este doar un obiect de uz zilnic. Însă în tradiția populară, acest obiect simplu a căpătat semnificații magice și ritualice.

În vechime, femeile nu mânuiau mătura oricum. Existau momente în care putea fi folosită și altele în care trebuia lăsată deoparte. Se credea chiar că mătura poate „rupe” farmecele, dar poate și „împrăștia” binele, dacă este folosită la moment nepotrivit.

În prima zi din an, mătura era practic „interzisă”, tocmai pentru a nu tulbura energia noului început.

Ce fac oamenii astăzi: tradiție vs. obiceiuri moderne

În zilele noastre, multe dintre aceste credințe sunt privite ca simple superstiții, însă ele continuă să aibă farmecul lor. Chiar și persoanele care nu cred în mod real în ele preferă să le respecte „ca să fie bine”.

Unii spun că aleg să nu măture pe 1 ianuarie pentru că le place ideea de a începe anul liniștit, fără treburi casnice. Alții recunosc sincer că „mai bine previn, decât să regret”.

Cert este că aceste obiceiuri au supraviețuit timpului pentru că fac parte din identitatea culturală a românilor, întărind ideea că prima zi a anului trebuie trăită cu echilibru, bucurie și atenție.

Ce poți face dacă totuși ai nevoie să faci curățenie

Viața modernă nu seamănă deloc cu cea de acum o sută de ani. Poate ai musafiri, copii, animale de companie sau pur și simplu apare o situație pe care nu o poți ignora.

În acest caz, mulți oameni aleg o variantă de mijloc:

• fac curățenia mare pe 30–31 decembrie

• pe 1 ianuarie doar „aranjează puțin”, fără să măture sau să scoată gunoiul

• amână lucrurile mai „grele” pentru 2 ianuarie

Astfel, tradiția este respectată, dar și confortul personal rămâne asigurat.

De ce ne atrag atât de mult tradițiile de Anul Nou

Anul Nou simbolizează speranță, resetare și noi începuturi. Oamenii caută semne, direcții și ancore emoționale care să le dea încrederea că totul va merge mai bine.

Tradițiile nu sunt doar reguli vechi. Ele sunt, de fapt:

• legătura noastră cu trecutul

• expresia grijii pentru familie

• dorința de protecție

• nevoia de ritual și stabilitate