Cristina Cohuț
România a fost exclusă oficial din programul Visa Waiver, iar explicațiile oferite de administrația americană scot la iveală un motiv cu totul neașteptat. Nu doar chestiunile de securitate sau imigrație au stat la baza deciziei, ci și anularea controversată a alegerilor din 2024, considerată o abatere gravă de la normele democratice. Un document intern al Consiliului Național de Securitate, obținut de jurnaliștii de la Politico, indică clar nemulțumirea administrației Trump față de ceea ce numește „derapaje autoritare la București”.
Administrația americană sancționează România pentru abaterea de la democrație
Documentul apărut în presă face referire la o întâlnire decisivă din 14 martie, când comitetul de coordonare a politicilor din cadrul Consiliului Național de Securitate al SUA a analizat cazul României. Discuția nu s-a limitat la criteriile tehnice legate de securitate, ci a inclus în mod expres anularea alegerilor prezidențiale și eliminarea din cursă a lui Călin Georgescu, candidatul care câștigase scrutinul din 2024.
În fața jurnaliștilor, oficialii americani au transmis că eliminarea României din programul Visa Waiver nu este doar o decizie tehnică, ci și una politică. Scopul ar fi „protejarea procesului democratic” și „transmiterea unui semnal ferm împotriva tentativelor de manipulare a alegerilor în Europa Centrală și de Est”.
Vicepreședintele american JD Vance, apropiat de curentele conservatoare din SUA, s-a declarat profund nemulțumit de tratamentul aplicat lui Călin Georgescu. Fostul diplomat american Andrew Peek, responsabil pentru Europa în cadrul NSC, a susținut că „România trebuie să revină urgent la organizarea de alegeri libere, corecte și transparente”, relatează stiripesurse.ro.
O decizie care zdruncină parteneriatul strategic
Ambasada SUA la București a avertizat, potrivit notei interne, că această decizie ar putea afecta negativ imaginea Statelor Unite în România. Oficialii diplomatici americani s-au temut că cetățenii români ar putea interpreta măsura ca o sancțiune directă la adresa poporului, și nu a clasei politice.
Cu toate acestea, comitetul NSC a mers mai departe cu recomandarea, subliniind că România nu mai îndeplinește cerințele „democratice” ale programului. Astfel, începând cu luna martie, românii trebuie din nou să obțină vize pentru a călători în Statele Unite, punând capăt unei perioade de doar câteva luni în care țara noastră s-a bucurat de regimul privilegiat al programului VWP.
„Există cerințe stricte pentru a beneficia de programul Visa Waiver, pe care nu era clar dacă România le îndeplinea de fapt atunci când administrația Biden a grăbit procesul în zilele sale de declin”, a transmis un oficial de la Casa Albă pentru Politico.
Reacția României: „Este o decizie politică. Nu a existat dialog pe tema democrației”
Ministerul Afacerilor Externe de la București a reacționat cu prudență. Un purtător de cuvânt al Ambasadei României în SUA a declarat că „niciodată, în dialogul cu partea americană, nu s-a pus problema standardelor democratice ca motiv de evaluare negativă”. Mai mult, partea română consideră că toate cerințele tehnice au fost îndeplinite cu succes și că decizia Washingtonului este una „strict politică”.
„România își reiterează deplina disponibilitate de a se angaja în discuții cu Statele Unite, în calitate de partener strategic apropiat, pentru a găsi o soluție în acest dosar”, a transmis MAE într-un comunicat sec.
Autoritățile române insistă că interzicerea candidaturii lui Călin Georgescu a fost o decizie legală, luată de o autoritate independentă – Biroul Electoral Central – și că Guvernul nu a intervenit politic în procesul de validare a candidaților.
Controversele care au atras atenția Casei Albe
Potrivit jurnalistului Politico, Daniel Lippman, care a obținut nota internă a NSC, scandalul alegerilor anulate în România a fost amplu dezbătut în cercurile diplomatice americane încă din toamna anului trecut. Refuzul autorităților electorale de a valida candidatura lui Georgescu, câștigătorul oficial al primului tur, a fost perceput în Washington ca un semnal de alarmă privind deteriorarea statului de drept în România.
JD Vance, vicepreședintele SUA și o voce influentă a dreptei populiste americane, a exprimat în mod repetat nemulțumirea față de modul în care autoritățile române au tratat competiția electorală. Surse politice de la Washington au indicat că Vance a susținut ideea suspendării României din programul Visa Waiver până când „statul român va arăta respect autentic față de democrație și competiția electorală liberă”.
România, exemplu de „derapaj democratic” în Europa de Est
Pe lângă cazul României, reuniunea NSC a vizat și alte posibile derapaje democratice în regiune. Ungaria și Polonia au fost menționate în contextul restricțiilor asupra libertății presei și a justiției, dar România a fost considerată „cazul cel mai grav” din ultimele luni, tocmai pentru că ar fi „încălcat principiul fundamental al validării voinței populare prin vot”.
În documentul intern, se afirmă că „scopul acestui semnal dur este de a preîntâmpina alte astfel de situații în regiune, unde democrația e pusă sub presiune de partide populiste aflate la guvernare sau în ascensiune”.
„Această decizie transmite un semnal clar că SUA nu vor tolera abuzurile de la urne, indiferent de alianțele strategice”, notează Daniel Lippman în articolul său publicat pe Politico.
Un subiect exploziv în campania electorală
Informația privind retragerea României din programul Visa Waiver a fost exploatată imediat de candidații în cursa prezidențială. George Simion, liderul AUR și principalul favorit în turul al doilea, a susținut că „decizia SUA este o reacție firească la anularea alegerilor câștigate de poporul român” și a declarat că va renegocia toate tratatele bilaterale dacă ajunge președinte.
De cealaltă parte, candidatul independent Nicușor Dan a făcut apel la calm și a subliniat că „România trebuie să rămână un partener predictibil și credibil în fața aliaților occidentali”, promițând că va „restabili încrederea pierdută” prin măsuri de transparență instituțională.
Reconsiderare în viitor? Poziția Departamentului de Securitate Internă
Chiar dacă decizia este dură, oficialii americani nu exclud o posibilă reconsiderare a poziției față de România. Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Securitate Internă, Tricia Mclaughlin, a transmis că „România ar putea fi reevaluată pentru programul Visa Waiver în viitor, dacă demonstrează angajamente ferme în favoarea democrației și securității”.
Pentru mulți români, această speranță este insuficientă în fața dezamăgirii provocate de decizia Washingtonului. Visa Waiver era văzut ca o recunoaștere a progreselor țării în ultimii ani și ca un pas firesc spre o relație mai profundă cu SUA. Acum, totul pare pus sub semnul întrebării.
Consecințele practice: românii, din nou la coadă pentru vize
Consecințele acestei decizii se vor resimți rapid. Începând cu luna aprilie, toate cererile de intrare în SUA vor trebui însoțite de o viză de tip B1/B2, cu proceduri birocratice, costuri și timp de așteptare.
Agențiile de turism anunță deja o scădere a interesului pentru destinațiile americane, iar românii care au rude sau locuri de muncă temporare peste ocean se confruntă cu incertitudini.
Mai mult, imaginea României ca stat partener al Occidentului este afectată într-un moment sensibil, în care se discută extinderea prezenței militare americane la Cincu și Kogălniceanu. Lipsa de încredere în procesul democratic riscă să afecteze și alte dosare strategice, de la apărare la investiții.
