Laciu Andreea
În perioadele cu temperaturi foarte ridicate, riscul apariției insolației crește considerabil. Expunerea prelungită la soare sau la căldură excesivă poate afecta capacitatea organismului de a-și regla temperatura, iar în lipsa unui tratament rapid pot apărea complicații grave.
Deși mulți confundă insolația cu epuizarea provocată de căldură, cele două afecțiuni nu sunt identice. Insolația reprezintă o urgență medicală și necesită intervenție cât mai rapidă.
Copiii, persoanele în vârstă, femeile însărcinate și cei care suferă de boli cardiovasculare, diabet sau alte afecțiuni cronice sunt mai vulnerabili în timpul caniculei. Totuși, insolația poate apărea și la persoane tinere și sănătoase, mai ales dacă desfășoară activități fizice intense în aer liber sau petrec multe ore în soare.
Recunoașterea simptomelor și solicitarea la timp a ajutorului medical pot face diferența între o recuperare rapidă și apariția unor complicații severe.
Ce este insolația și de ce apare
Insolația apare atunci când organismul nu mai reușește să își controleze temperatura internă. În mod normal, corpul se răcorește prin transpirație și prin dilatarea vaselor de sânge. Atunci când expunerea la căldură este prelungită sau foarte intensă, aceste mecanisme nu mai sunt suficiente.
Temperatura corpului poate crește rapid la valori periculoase, iar organele interne, inclusiv creierul, inima și rinichii, pot fi afectate. Din acest motiv, insolația este considerată o urgență medicală care necesită evaluare și tratament prompt.
Riscul este mai mare în zilele cu temperaturi ridicate și umiditate crescută, dar și atunci când organismul este deshidratat sau supus unui efort fizic intens.
Temperatura corporală foarte ridicată
Unul dintre cele mai importante semne ale insolației este creșterea temperaturii corpului, care poate depăși 40°C.
Persoana afectată poate avea pielea foarte fierbinte la atingere, iar organismul nu mai reușește să elimine eficient căldura acumulată. Acest simptom este un semnal de alarmă și impune solicitarea rapidă a asistenței medicale.
În unele cazuri, temperatura ridicată este însoțită de frisoane, slăbiciune accentuată și o stare generală de rău.
Confuzia și modificările stării de conștiență
Atunci când temperatura corpului crește excesiv, creierul poate fi afectat.
Persoana poate deveni confuză, dezorientată, poate vorbi incoerent sau poate avea dificultăți în a răspunde la întrebări simple. În formele severe, pot apărea pierderea cunoștinței sau convulsii.
Aceste manifestări reprezintă o urgență și necesită apelarea imediată a serviciilor medicale de urgență.
Durerea puternică de cap și amețelile
O durere intensă de cap, însoțită de amețeli sau senzația de leșin, poate indica faptul că organismul nu mai face față temperaturilor ridicate.
Simptomele pot apărea brusc și se pot agrava dacă persoana rămâne în continuare expusă la căldură.
Mutarea într-un loc răcoros și solicitarea de ajutor medical sunt măsuri importante, mai ales dacă starea generală nu se ameliorează rapid.
Greața și vărsăturile persistente
Insolația poate afecta și sistemul digestiv.
Greața, vărsăturile repetate și lipsa poftei de mâncare sunt simptome frecvente în formele moderate și severe. Aceste manifestări contribuie la deshidratare și pot agrava starea pacientului.
Dacă vărsăturile persistă sau persoana nu poate consuma lichide, este necesară evaluarea medicală cât mai curând.
Piele fierbinte și modificări ale transpirației
În cazul insolației clasice, pielea este adesea fierbinte, roșie și uscată, deoarece organismul nu mai poate produce suficientă transpirație pentru a se răcori.
Totuși, în insolația asociată efortului fizic, persoana poate continua să transpire abundent chiar și atunci când temperatura corpului este foarte mare.
Indiferent de situație, asocierea dintre temperatură ridicată, stare generală alterată și modificările pielii trebuie considerată un semnal de alarmă.
Respirație și puls accelerate
Inima încearcă să compenseze suprasolicitarea provocată de căldură, iar acest lucru poate duce la accelerarea pulsului și a respirației.
Persoana afectată poate simți palpitații, lipsă de aer sau senzația că inima bate foarte repede.
Aceste simptome, mai ales atunci când sunt asociate cu febră mare sau confuzie, necesită prezentarea rapidă la medic.
Convulsiile și pierderea cunoștinței
Printre cele mai grave manifestări ale insolației se numără convulsiile și pierderea stării de conștiență.
Aceste simptome indică faptul că temperatura ridicată afectează funcționarea creierului și reprezintă o urgență medicală majoră, în caz de insolație.
În astfel de situații trebuie apelat imediat numărul unic de urgență 112, iar până la sosirea echipajului persoana trebuie mutată într-un loc umbros și răcoros, cu hainele larg desfăcute. Dacă este posibil, corpul poate fi răcit cu prosoape umede sau comprese reci aplicate pe gât, axile și zona inghinală.
Cum poate fi acordat primul ajutor
Până la sosirea personalului medical, este important ca persoana afectată de insolație să fie scoasă din mediul fierbinte și așezată într-un loc umbrit sau într-o încăpere răcoroasă.
Hainele groase trebuie îndepărtate sau desfăcute, iar corpul poate fi răcit cu apă rece, ventilator sau comprese reci.
Dacă persoana este conștientă și poate înghiți fără dificultate, i se pot oferi cantități mici de apă dacă face insolație. În schimb, dacă este confuză, somnolentă sau inconștientă, nu trebuie forțată să bea lichide, deoarece există risc de aspirație.
Cum poate fi prevenită insolația
Prevenția este cea mai eficientă metodă de protecție în zilele caniculare.
Medicii recomandă evitarea expunerii la soare între orele 11:00 și 17:00, hidratarea regulată, purtarea hainelor lejere și deschise la culoare, folosirea pălăriilor și limitarea efortului fizic intens în timpul zilei.
De asemenea, copiii și persoanele vârstnice nu ar trebui lăsați în autoturisme parcate, nici măcar pentru câteva minute, deoarece temperatura din interior poate crește foarte rapid la valori periculoase.
Sursă foto: Canva PRO
