Anamaria
Sofia Vicoveanca este una dintre cele mai cunoscute cântărețe de muzică populară din România. Deși interpretează de zeci de ani melodiile noastre tradiționale, puțini știu că Vicoveanca nu este născut în țara noastră. Care este povestea ei de viață, de fapt?
Sofia Vicoveanca s-a născut pe 23 septembrie 1941. Ea s-a născut în în comuna Toporăuți (Toporuica de astăzi), localitate aflată în apropiere de orașul Cernăuți (astăzi în Ucraina). Ea a mai avut încă trei frați, iar părinții săi au fost negusptori.
Puțini admiratori ai muzicii populare știu că Sofia Vicoveanca a dus o viață foarte grea, încă din copilărie.
Sofia Vicoveanca nu este numele său real. Ce nume a luat cântăreața după căsătorie
Tatăl ei a fost luat prizonier de sovietici, după anexarea Bucovinei de Nord de către Uniunea Sovietică. Ea, împreună cu mama sa, s-a refugiat la o mătușă, în Bivolarie – Vicovu de Sus și a urmat Școala Primară din Bivolărie. Ulterior s-a mutat cu familia în comuna Vicovu de Jos, asttfel petrecându-și copilăria în România, deși dacă nu venea războiul, ar fi dus-o foarte bine în Ucraina.
„Părinții mei au fost înstăriți acolo, la Cernăuți, au avut prăvălie, case, vite, cai, dar aici nu mai aveam nimic”
, mărturisește iubita cântăreață de muzică populară.
Numele său real, primit la naștere, a fost Sofia Fusa. Ulterior, pentru că directorul ansamblului artistic unde activa a considerat că Sofia Fusa nu avea rezonanță artistică, a ales ca nume de șcenă Sofia Vicoveanca, din dragoste pentru satul copilăriei, Vicovu de Jos.
Apoi, când s-a căsătorit, în acte a fost trecută Sofia Micu, însă pentru marele public a rămas tot Vicoveanca.
Cum a ajuns Sofia Vicoveanca o emblemă a Bucovinei
Fiind practic refugiată în România, a dus o viață foarte grea, fiind nevoită să practice diverse meserii, de mică. A învățat să coasă, să țeasă covoare, să croiască, iar apoi a fost angajată la Ansamblul de Cântece și Dansuri „Ciprian Porumbescu” din Suceava. Se întâmpla în 1959.
La examenul de sfârșit de stagiuni a prezentat un cântec popular, devenind astfel solista ansamblului. A mers la liceul Ștefan cel mare din Suceava. Apoi a început înregistrările la Electrorecord și a început să apară la televizor.
„Munca aduce foarte multă bucurie, nimic nu-ți pică din cer, nimeni nu-ți dă. Dacă nu muncești, nu ai! (…) Nu m-am gândit niciodată să fiu solistă, dar la examenul pentru început de stagiune eu am cântat un cântec popular. Juriul a decis că-i musai să cânt de-atunci încolo muzică populară. Am continuat să cant și în cor o vreme, în pauzele din spectacol; schimbam repede-repede rochia lungă de coristă cu costumul popular și țusti în scenă. Cu timpul, mi-am învins emoțiile, mi-am făcut un repertoriu propriu (eu nu am cântat niciodată cântecele altor interpreți), a fost norocul meu că am și venit dintr-o zonă foarte bogată în folclor și am avut ce culege de la bătrânii și de la lăutarii din sat.”
, a povestit Sofia Vicoveanca.
Sofia Vicoveanca interpretează cântece de leagăn, de nuntă sau cumetrie, doine de dragoste și dor. Are, de asemenea, în repertoriu, colinde, bocete sau balade, dar cele mai multe sunt cântece de voie bună.
Sofia Vicoveanca, viață personală. Ce nu știe marele public despre cântăreața iubită în Bucovina
Sofia Vicoveanca a fost căsătorită cu ziaristul sucevean Victor Micu, care a decedat în aprilie 2001. Cei doi au avut un fiu, Vlad Bogan Micu.
„M-a cucerit cu insistenta. Am fost o fata placuta, chiar curtata, cu toate ca ziceam eu ca nu-s frumoasa. Ce m-a necajit cel mai tare era ca daca azi cunosteam un baiat, imi dadea intâlnire si, peste o zi, doua, ma cerea de nevasta. Toti baietii faceau asta. Mi-ar fi placut sa am o legatura, o prietenie, sa ma cert, sa ma impac, sa ma bulgaresc iarna cu zapada, sa merg la film, dar n-am avut parte de asa ceva. Si sotul meu la fel a procedat, dar el a fost insistent si a avut rabdare cu mine pâna am zis «gata, asta e». Cred ca un an de zile s-a tinut de capul meu. Cu ceilalti, când simteam ca poate deveni serioasa treaba, rupeam imediat relatia, nu stateam. Nu stiu câte cereri in casatorie am primit, dar au fost multe. Si au fost toate iubiri platonice, n-am lasat sa se ajunga la impliniri de alt soi, pentru ca voiam sa ramâna ceva curat, o amintire placuta, pentru ca oricând te revezi cu persoana respectiva, s-o poti privi in ochi“
, povestea Sofia Vicoveanca pentru Revista Tango.
Cântăreața și-a pierdut soțul în 2001, după zeci de ani de căsnicie. Povestește că a suferit mult atunci, bărbatul având un accident cerebral și decedând brusc. Artista a fost greu încercată de soartă, pierzând, pe rând, părinții, frații, apoi partenerul de viață.
„Eu, la asemenea suparare mare, ramân fara glas. Mama mea, fie iertata!, s-a stins in ‘90, pe 24 aprilie. Vreau sa va spun ca de atunci, in fiecare an, in acea perioada, 3 zile ramân fara glas. Caut sa nu imi fac program atunci. Daca ma supar tare, daca ma cert, daca am socuri sau vreo sperietura mare, ramân fara glas, nu stiu de ce.“
În urmă cu câțiva ani, Sofia Vicoveanca a avut o interpretare de excepție alături de Ștefan Bănică Jr.
