Sondaj CURS: Nicușor Dan, la cel mai înalt nivel de încredere. AUR se află pe primul loc în preferințele pentru partide

Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) a publicat un sondaj de opinie efectuat în perioada 26–30 mai 2025, imediat după alegerile prezidențiale. Datele indică o creștere puternică a cotei de încredere pentru președintele ales, Nicușor Dan, în timp ce AUR se situează în fruntea preferințelor electoratului în ceea ce privește partidele politice. Sondajul a fost realizat pe un eșantion reprezentativ la nivel național, format din 1287 de persoane adulte, folosind metoda CATI. Marja de eroare este de ±2,7%, iar datele au fost ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului.

Citește și

Unde se afla Alex Marcu când soția lui, Teodora s-a stins din viață

Nicușor Dan, cel mai apreciat lider politic după alegeri

Potrivit sondajului CURS, Nicușor Dan se bucură în prezent de cea mai mare cotă de încredere dintre toți liderii politici. Noul președinte al României a obținut un procent de 57% în ceea ce privește favorabilitatea exprimată de respondenți. Acest rezultat vine la scurt timp după victoria sa în alegerile prezidențiale și indică un nivel ridicat de susținere din partea populației.

Pe poziția a doua în topul încrederii se află Ilie Bolojan, fost președinte interimar, cu 42%, la egalitate cu George Simion, liderul AUR. Sorin Grindeanu, președintele interimar al Partidului Social Democrat (PSD), a fost cotat cu un procent de 36%, în timp ce Dominic Fritz, președintele Uniunii Salvați România (USR), a înregistrat 27%, transmite romaniatv.net.

Kelemen Hunor, liderul Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR), a fost evaluat pozitiv de 25% dintre respondenți. Diana Șoșoacă, președinta partidului S.O.S. România, a obținut un scor de 22%, iar Anamaria Gavrilă, lidera formațiunii P.O.T., a fost menționată de 9% dintre cei chestionați.

AUR conduce în preferințele electorale pentru partide

În ceea ce privește intențiile de vot la nivelul partidelor politice, datele sondajului CURS indică o schimbare semnificativă a echilibrului politic. Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este creditat cu cel mai mare procent de susținere, respectiv 35%. Acesta este urmat de Partidul Social Democrat (PSD), care a înregistrat un procent de 24%.

Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Salvați România (USR) se află la egalitate, fiecare fiind cotat cu 14% din opțiunile de vot exprimate de respondenți. Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) și S.O.S. România au înregistrat fiecare câte 5%, în timp ce Partidul Oamenilor Tineri (P.O.T.) a fost menționat de 2% dintre participanți. Alte partide sau formațiuni politice au cumulat împreună un procent de 1%.

Această distribuție a preferințelor indică o creștere a popularității AUR la nivel național, consolidându-i poziția în fruntea scenei politice românești în perioada post-electorală.

Românii sunt sceptici în privința corectitudinii alegerilor

Un aspect notabil al sondajului îl reprezintă percepția publică asupra corectitudinii alegerilor prezidențiale. Potrivit datelor colectate de CURS, 32% dintre respondenți consideră că alegerile din 2025 nu au fost desfășurate în mod corect. Acest procent evidențiază un nivel semnificativ de neîncredere în procesul electoral și în instituțiile responsabile de organizarea acestuia.

Pe de altă parte, majoritatea respondenților, 68%, au declarat că alegerile au fost corecte. Această divizare a opiniilor indică un climat de polarizare în rândul electoratului român.

Opiniile despre formarea noului guvern

Întrebați cum ar trebui să fie format noul guvern, românii au oferit răspunsuri diferite, reflectând o diversitate de opinii cu privire la configurația politică post-alegeri. Conform sondajului, 61% dintre respondenți consideră că președintele ar trebui să se consulte cu toate partidele parlamentare pentru formarea noului executiv.

În același timp, 32% dintre cei chestionați susțin că președintele ar trebui să poarte discuții doar cu partidele care promovează politici pro-europene. Restul de 7% nu au oferit un răspuns sau nu au avut o opinie exprimată cu privire la acest subiect.

Întrebați despre componența viitorului guvern, jumătate dintre respondenți, adică 50%, au declarat că preferă un guvern cu o majoritate parlamentară stabilă. În schimb, 12% ar susține un guvern minoritar, în timp ce 37% s-au pronunțat în favoarea unui guvern de uniune națională.

Această distribuție a răspunsurilor arată că, deși există o preferință majoritară pentru un guvern cu sprijin parlamentar larg, un segment considerabil din populație vede în ideea unui guvern de uniune națională o posibilă soluție pentru stabilitate.

Metodologia sondajului și marja de eroare

Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) a explicat în comunicatul oficial că sondajul a fost realizat prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing). Datele au fost colectate în perioada 26–30 mai 2025, imediat după încheierea scrutinului prezidențial.

Eșantionul a fost compus din 1287 de persoane adulte, cu vârste de peste 18 ani, selecționate la nivel național. Potrivit CURS, marja maximă de eroare a sondajului este de ±2,7%, la un nivel de încredere de 95%.

Pentru a asigura reprezentativitatea rezultatelor, datele au fost ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului român. CURS precizează că această metodologie este utilizată frecvent în cercetările sociologice de opinie și oferă o imagine relevantă a tendințelor actuale din societate.

Impactul alegerilor asupra încrederii în lideri politici

Rezultatele sondajului reflectă efectele directe ale alegerilor prezidențiale asupra imaginii publice a principalilor actori politici din România. Creșterea încrederii în Nicușor Dan indică o validare a mandatului primit, în timp ce scorurile obținute de ceilalți lideri oferă informații relevante despre poziționarea lor în noul context politic.

Comparativ cu sondajele anterioare, în care încrederea în liderii partidelor tradiționale era mai ridicată, actualele cifre arată o reconfigurare a simpatiei electorale. Procentul de 57% în favoarea lui Nicușor Dan constituie cel mai mare nivel de favorabilitate înregistrat de un președinte ales în ultimii ani, potrivit analizelor CURS.

Așteptările alegătorilor privind consultările politice

Întrebările adresate de CURS în legătură cu procesul de consultare politică post-alegeri evidențiază interesul crescut al electoratului pentru transparență și dialog între partide. Răspunsul a 61% dintre respondenți, care susțin consultarea cu toate formațiunile parlamentare, sugerează o dorință clară de coeziune politică.

Totodată, răspunsul celor 32% care susțin consultarea exclusivă cu partidele pro-europene reflectă o preocupare față de direcția externă a României. Această alegere exprimă o poziție clară în favoarea valorilor europene, integrării și colaborării internaționale.

Preferințele pentru tipul de guvernare viitoare

Distribuția opiniilor legate de structura guvernului indică un echilibru între dorința de stabilitate și deschiderea către soluții de compromis. Cu 50% în favoarea unui guvern cu majoritate parlamentară, respondenții exprimă o preferință pentru guvernarea tradițională, cu sprijin politic clar.

În același timp, existența unui procent de 37% care susține un guvern de uniune națională demonstrează că mulți români consideră necesară o abordare unitară în fața provocărilor economice și sociale. Procentul mai redus, de 12%, în favoarea unui guvern minoritar, arată că acest scenariu este mai puțin preferat de populație.