Cristina Cohuț
Administrația președintelui Donald Trump se teme că războiul din Ucraina s-ar putea prelungi mult peste așteptări, iar promisiunea unei păci rapide, făcută în campania electorală, riscă să devină o povară politică. Surse citate de agenția Reuters și preluate de Agerpres arată că, în culisele Casei Albe, oficiali de rang înalt încep să contureze o nouă strategie care implică presiuni atât asupra Kievului, cât și asupra Moscovei.
O prelungire a conflictului ar reprezenta un eșec major pentru Donald Trump, care a promis că va pune capăt războiului rapid și că va recupera miliardele de dolari oferite Ucrainei de administrațiile anterioare. Însă realitatea de pe teren pare să contrazică optimismul afișat inițial la Washington.
Trump și-a dorit pace până în luna mai, dar negocierile stagnează
Planul inițial era clar: o încetare a focului până în aprilie sau mai, urmată de un acord de pace durabil. Echipa de consilieri ai lui Trump și-a exprimat în repetate rânduri încrederea că liderul de la Kremlin ar putea fi convins să oprească războiul, mai ales în contextul unei eventuale relaxări a sancțiunilor economice. Dar, potrivit oficialilor citați de Reuters, niciun acord nu este iminent. Ba din contră, tensiunile cresc pe toate planurile.
După mai multe discuții telefonice între Washington și Moscova, administrația Trump începe să devină tot mai sceptică în privința intențiilor lui Vladimir Putin. Deși public, Trump continuă să spună că are încredere în liderul rus, în spatele ușilor închise, Casa Albă își regândește abordarea.
Moscova, principalul obstacol în drumul spre pace
În ultimele săptămâni, oficialii americani au început să-și piardă răbdarea, mai ales după ce Putin a transmis public că Zelenski nu este un președinte legitim și că Ucraina ar trebui condusă temporar de o administrație de tranziție. A fost picătura care a umplut paharul. Chiar Donald Trump s-a declarat „furios” după această afirmație, acuzând Kremlinul că sabotează negocierile.
„Dacă vom avea o nouă conducere la Kiev, înseamnă că nu vom avea un acord pentru multă vreme, nu-i așa?”, a spus Trump într-un interviu pentru NBC News, transmite antena3.ro.
În paralel, oficialii din administrația sa discută tot mai intens despre posibilitatea impunerii unor noi sancțiuni economice. Una dintre măsurile analizate este impunerea unor tarife vamale de 25-50% pentru statele care continuă să cumpere petrol rusesc.
Putin rămâne inflexibil, cere concesii imposibile
Un alt punct nevralgic în discuțiile dintre cele două părți îl reprezintă cererile „maximaliste” ale Moscovei. Printre acestea se numără reducerea prezenței militare a SUA și NATO în Europa de Est și promisiunea că nu vor fi desfășurate trupe de menținere a păcii în Ucraina. Practic, Rusia cere ca Occidentul să se retragă strategic de pe continent, o cerere imposibil de acceptat de Washington și aliații săi.
Vice-ministrul de externe rus, Serghei Riabkov, a declarat recent că propunerile SUA „nu abordează problemele reale care au declanșat războiul”. Cu alte cuvinte, Kremlinul nu este dispus să negocieze decât în propriile condiții.
Administrația americană analizează scenarii alternative
Potrivit surselor citate de Reuters, echipa de securitate națională a Casei Albe, condusă de Marco Rubio, Mike Waltz și generalul Keith Kellogg, ia în calcul o serie de măsuri diplomatice și economice menite să convingă Moscova să revină la masa negocierilor.
În discuțiile avute cu liderii statelor baltice, secretarul de stat Marco Rubio a recunoscut că „pacea nu este garantată” și a avertizat că SUA trebuie să fie pregătită pentru un conflict de durată.
„Există o frustrare profundă în privința negocierilor cu guvernul rus. Președintele Trump ia în calcul sancțiuni secundare pentru petrolul rusesc dacă nu se ajunge la un acord real de pace”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, James Hewitt.
Acordul pentru minerale rare, un alt obstacol major
Pe lângă presiunea asupra Moscovei, Casa Albă se confruntă și cu un blocaj în relația cu Ucraina. Unul dintre subiectele cele mai sensibile este acordul privind exploatarea mineralelor rare, resurse strategice pe care SUA vrea să le obțină în schimbul sprijinului oferit.
Administrația Trump acuză Kievul că „se fofilează” și tergiversează semnarea acordului. Președintele Zelenski a transmis că Ucraina nu va accepta niciun document care ar putea afecta aspirațiile sale de aderare la Uniunea Europeană. Potrivit unor oficiali americani, acest refuz ar putea tensiona și mai mult relația bilaterală, deja fragilă.
„Acordul privind mineralele este un element-cheie al restabilirii păcii în Ucraina”, a spus James Hewitt, sugerând că Washingtonul nu va renunța ușor la această condiție.
Negocieri în derivă, incertitudine la orizont
Chiar dacă SUA a propus un acord privind încetarea focului asupra infrastructurii energetice și în Marea Neagră, aceste inițiative nu au fost puse în aplicare. Ambele părți continuă atacurile, iar escaladarea riscă să împingă conflictul într-o nouă etapă, și mai dificilă.
Până în acest moment, administrația Trump nu a reușit să aducă nici Kievul, nici Moscova mai aproape de un compromis real. Iar timpul nu joacă în favoarea președintelui american, care va fi nevoit să explice alegătorilor de ce pacea promisă nu s-a materializat.
Situația din Ucraina rămâne extrem de volatilă, iar promisiunea lui Donald Trump privind încheierea rapidă a conflictului este tot mai greu de onorat. În lipsa unui acord real, administrația americană ia în calcul o serie de măsuri dure împotriva Rusiei, dar și o recalibrare a relației cu Ucraina.
Cu o campanie electorală care bate la ușă și cu presiuni interne tot mai mari, Trump se vede nevoit să joace o partidă geopolitică extrem de complicată, în care fiecare mișcare greșită poate avea consecințe internaționale greu de estimat.
