Cristina Cohuț
Ziua de 23 aprilie este dedicată unuia dintre cei mai iubiți sfinți din calendarul ortodox, Sfântul Mare Mucenic Gheorghe. Sărbătorit cu evlavie de credincioși, acesta este considerat un simbol al curajului, al biruinței binelui asupra răului și un ocrotitor al animalelor și al vegetației. În România, Sfântul Gheorghe are o semnificație aparte, iar superstițiile legate de această zi sunt transmise din generație în generație. Iată ce nu trebuie să faci astăzi, dacă vrei să ai noroc tot anul.
Sfântul Gheorghe – simbolul curajului și al sacrificiului
Sfântul Gheorghe s-a născut în Capadocia, într-o familie creștină, și a ajuns un demnitar important în armata romană. Viața lui a luat o turnură tragică în anul 304, când împăratul Dioclețian a emis un edict împotriva creștinilor. În loc să-și renege credința, Gheorghe a ales să și-o apere cu prețul vieții. A fost supus la torturi cumplite, dar a rămas ferm în credință, motiv pentru care a fost executat.
Tradiția spune că mormântul său, aflat în Lida (astăzi Lod, Israel), a devenit un loc de pelerinaj unde s-au petrecut numeroase minuni. De-a lungul secolelor, Sfântul Gheorghe a fost invocat în rugăciuni ca ocrotitor al celor nevinovați și apărător în fața duhurilor rele.
Imaginea sa luptând cu balaurul a devenit un simbol universal al luptei dintre bine și rău. În credința populară, el este patronul păstorilor, al naturii renăscute și al celor care se confruntă cu încercări grele, scrie cancan.ro.
Ziua în care încep păstorii anul nou
Pe 23 aprilie, în multe sate din România, se consideră că începe simbolic un nou an pentru gospodari și păstori. Este momentul în care animalele sunt scoase pentru prima dată la pășunat, iar stânele sunt reorganizate. Tot în această zi se hotărăște „baciul” (păstorul șef) și se împart sarcinile între ciobani.
Gospodarii obișnuiesc să își împodobească porțile și grajdurile cu ramuri verzi de fag, leuștean sau salcie. Acestea au rolul de a ține la distanță spiritele rele și de a atrage fertilitatea și sănătatea în gospodărie.
În Bucovina și Maramureș, femeile așază frunze de leuștean la ușă și în coșul de ouă, iar copiii sunt trecuți prin cununi din salcie pentru a fi apărați de boli și de deochi. Este o zi de început și de curățare simbolică, în care natura reînvie, iar forțele binelui prind putere.
Superstiția somnului interzis
Una dintre cele mai cunoscute interdicții de Sfântul Gheorghe este legată de somn. Se spune că persoanele care dorm în această zi vor fi somnoroase și lipsite de energie tot anul. A dormi pe 23 aprilie este văzut ca un semn de lene, iar leneșii sunt „furați” de noroc, spune tradiția.
Din acest motiv, oamenii se trezesc dis-de-dimineață, își fac semnul crucii și pornesc activitatea cât mai devreme. În multe sate, gospodarii încep ziua cu muncă fizică, iar tinerii ies la jocuri și veselie, pentru a atrage un an plin de viață și noroc.
Copiii care dorm în această zi sunt considerați „furați de iele” și pot deveni palizi, apatici sau speriați în timpul nopții. În unele zone, mamele obișnuiesc să îi învelească în foi de ceapă sau să le pună la cap o crenguță de leuștean pentru a-i proteja.
Obiceiurile tinerilor – urzicatul și scăldatul în izvoare
Pentru tineri, ziua de Sfântul Gheorghe aduce un șir de obiceiuri cu sensuri inițiatice. Cel mai cunoscut este „urzicatul”. Băieții își ating fetele favorite cu urzici, considerând că gestul aduce vitalitate, curaj și dragoste. Se spune că cine este „urzicat” va fi harnic și sănătos tot anul.
Un alt ritual important este scăldatul în apă curgătoare, practicat înainte de răsăritul soarelui. Acest gest este considerat o purificare a trupului și a sufletului. În satele de lângă râuri, tinerii se adună la mal, se spală pe față și rostesc rugăciuni de protecție.
În Muntenia, se mai păstrează obiceiul „udatului cu rouă”. Fetele culeg rouă din iarbă dimineața devreme și se spală pe față, în speranța că vor rămâne frumoase și sănătoase tot anul.
Ce nu ai voie să faci pe 23 aprilie
Pe lângă somn, tradiția impune și alte interdicții clare pentru această zi:
- Nu se lucrează în grădină sau la câmp. Se crede că munca fizică în această zi poate atrage ghinion și oboseală peste an.
- Nu se spală rufe. Apa folosită ar putea „spăla” norocul casei.
- Nu se ceartă și nu se înjură. Cei care își pierd cumpătul de Sfântul Gheorghe riscă un an plin de conflicte și necazuri.
- Nu se împrumută bani sau lucruri. Se spune că cine dă ceva din casă în această zi, își pierde sporul.
- Nu se taie lemne sau copaci. Naturii trebuie să i se acorde pace și recunoștință, pentru a aduce roade bogate.
Femeile nu cos, nu țes și nu spală părul în această zi. Orice gest de înfrumusețare trebuie evitat, pentru că „Sfântul te pedepsește cu uitare de sine”.
Ce trebuie să faci pentru noroc și spor
Pe lângă interdicții, ziua vine și cu numeroase îndemnuri pozitive. Se consideră că orice gest făcut cu credință în această zi atrage binele:
- Dă de pomană produse lactate. Se spune că laptele, brânza și cașul oferite săracilor aduc spor și protecție în familie.
- Adună plante de leac. Busuiocul semănat azi aduce cinste, iar pelinul, leușteanul și păpădia capătă puteri vindecătoare.
- Aprinde lumânări la răsărit. Se crede că flacăra lor protejează casa de rele și lumină drumul în noul an pastoral.
- Fetele nemăritate pot „vedea” ursitul. Se privește într-un vas cu apă limpede adusă din izvor, iar unele aprind lumânări în formă de cruce pentru a vedea chipul sortitului.
- Înfige o crenguță verde în pământ. Gospodarii fac acest gest în grădină sau lângă casă, pentru a atrage recolte bune și sănătate.
Comorile tăcerii – mitul comoarei din noaptea de Sfântul Gheorghe
Unul dintre cele mai fascinante mituri legate de această zi spune că în noaptea de Sfântul Gheorghe comorile pământului „răsuflă”. Aceste comori, ascunse de haiduci sau boieri în vremuri grele, pot fi văzute doar de cei care merg la locul potrivit în liniște deplină.
Se spune că pământul se deschide pentru câteva clipe, iar aurul „arde” cu o flacără albastră. Dar cine vorbește sau face zgomot, pierde șansa de a-l atinge. În unele sate, bătrânii povestesc despre oameni care au tăcut ore în șir și au găsit comori, dar și despre cei care au strigat din greșeală și au fost urmăriți de blesteme.
Tăcerea din noaptea de 22 spre 23 aprilie este considerată sfântă. Nu se aprind focuri, nu se fluieră și nu se strigă. Se stă în casă, în rugăciune sau veghe tăcută, pentru a primi semne sau revelații.
Rugăciunea către Sfântul Gheorghe
Pentru cei care vor să-și întărească sufletul în această zi, rugăciunea către Sfântul Gheorghe este esențială. Se spune că rostită cu credință, ea protejează casa, familia și aduce lumină în deciziile grele ale vieții:
„O, Mare Mucenice Gheorghe, ocrotitor al creștinilor și biruitor al răului, vino în ajutorul nostru! Apără-ne de ispite și necazuri, îndrumă pașii noștri spre lumină și curăție. Roagă-te pentru noi, cei ce te cinstim cu evlavie, și binecuvântează casa noastră cu pace, sănătate și belșug. Amin.”
O zi de credință, nu doar de nume
De Sfântul Gheorghe își sărbătoresc onomastica peste un milion de români. Este o zi plină de bucurie, dar și de semnificație profundă. Dincolo de mesaje și flori, tradiția ne amintește că această sărbătoare este una a începuturilor, a curajului și a curățirii sufletești.
Respectând ritualurile și interdicțiile acestei zile, mulți cred că își pot asigura liniștea, norocul și sporul pentru întregul an. Sfântul Gheorghe rămâne, peste veacuri, un reper al statorniciei și al luptei pentru adevăr, iar 23 aprilie este mai mult decât o dată în calendar: este o chemare la curaj, înțelepciune și lumină.
