Cristina Cohuț
România își reafirmă poziția strategică prin vocea președintelui interimar Ilie Bolojan și a premierului Marcel Ciolacu. Cei doi oficiali au avut joi întâlniri esențiale cu comisarul european pentru Buget, antifraudă și administrație publică, Piotr Serafin, aflat în vizită oficială la București. Miza discuțiilor: apărarea fondurilor tradiționale de coeziune și agricultură, care au contribuit decisiv la modernizarea României în ultimii ani.
România cere protejarea politicilor tradiționale în bugetul UE
În cadrul întrevederii de la Palatul Cotroceni, Ilie Bolojan a transmis un mesaj clar și tranșant: viitorul buget multianual al Uniunii trebuie să mențină politicile tradiționale – Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună – ca piloni principali ai dezvoltării europene.
„Am subliniat importanţa menţinerii rolului şi a alocărilor pentru politica de coeziune şi politica agricolă comună în viitorul buget al UE, încercând în acelaşi timp să găsesc soluţii pentru a răspunde provocărilor actuale din domeniile competitivităţii, apărării şi securităţii”, a transmis Bolojan într-o postare pe platforma X.
Președintele interimar a pledat pentru un buget flexibil și adaptat provocărilor din teren, dar care să nu piardă din vedere nevoia de dezvoltare echilibrată între Est și Vest. El a insistat ca viitorul Cadru Financiar Multianual să reflecte nu doar noile priorități geopolitice, ci și realitățile economice ale statelor mai puțin dezvoltate, relatează romaniatv.net.
Ciolacu: „Politica de coeziune trebuie să aibă o alocare comparabilă cu cea actuală”
La Palatul Victoria, premierul Marcel Ciolacu a fost la fel de ferm. În cadrul întâlnirii oficiale cu comisarul Piotr Serafin, șeful Guvernului a evidențiat rezultatele bune ale României în utilizarea fondurilor de coeziune, cu o rată de absorbție de 99,7% pentru perioada 2014–2020, și a cerut menținerea acestor politici drept mecanisme esențiale pentru reducerea disparităților regionale.
„Pentru România, Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună prezintă un interes major şi în viitorul Cadru Financiar Multianual. Cele două politici sunt şi trebuie să rămână instrumente puternice pentru reducerea inegalităţilor între regiuni, comunităţi şi oameni, pentru stimularea convergenţei şi creşterea competitivităţii economiilor noastre”, a declarat premierul.
Executivul a pledat pentru o alocare „distinctă, adecvată, comparabilă cu ponderea sa actuală”, subliniind că schimbările de reguli propuse de unele state net contributoare ar putea pune în pericol proiectele de dezvoltare din România.
Bruxelles vrea reforme, România cere echilibru
La nivel european, discuțiile legate de viitorul buget al Uniunii se poartă în jurul ideii de reformă. Tot mai multe voci susțin că alocările bugetare ar trebui să funcționeze după modelul PNRR – adică banii să fie condiționați de realizarea unor reforme specifice și să poată fi suspendați în caz contrar. Pentru România, acest scenariu ridică riscuri importante, în contextul în care diferențele de dezvoltare față de Occident rămân semnificative.
Bolojan și Ciolacu au solicitat, prin urmare, menținerea mecanismelor actuale de distribuție, bazate pe nevoile reale ale statelor membre și pe solidaritate europeană. O schimbare bruscă ar putea avea efecte dramatice în ceea ce privește investițiile în infrastructură, educație sau sănătate.
În prezent, România beneficiază de peste 44,5 miliarde de euro în perioada 2021–2027, fonduri ce susțin proiecte în domenii esențiale precum transportul, digitalizarea, sănătatea sau incluziunea socială.
Serafin: „Bugetul viitor trebuie să fie ambițios și flexibil”
Comisarul european Piotr Serafin a transmis mesaje de reasigurare. În declarațiile sale oficiale, el a reiterat angajamentul Comisiei Europene pentru un buget ambițios, capabil să răspundă nevoilor tuturor cetățenilor Uniunii.
„Această abordare are ca obiectiv adoptarea unor decizii bugetare care să reflecte interesele comune şi să aducă beneficii concrete tuturor cetăţenilor europeni”, a transmis Comisia Europeană într-un comunicat.
Serafin a insistat asupra nevoii de simplificare și flexibilitate, precizând că noile priorități – precum apărarea, securitatea sau competitivitatea economică – nu trebuie să excludă politicile tradiționale, ci să le completeze.
Vizita comisarului în România face parte dintr-un turneu paneuropean, înaintea prezentării oficiale a propunerii de buget multianual UE, programată pentru luna iulie. Scopul acestor întâlniri este alinierea perspectivelor naționale la direcțiile strategice europene.
România, exemplu de absorbție și partener de încredere
România se prezintă în fața Comisiei Europene cu un bilanț solid. Potrivit datelor oficiale, în perioada 2014–2020, țara noastră a absorbit 99,7% din fondurile europene, ocupând locul patru în UE. În actualul exercițiu financiar, 2021–2027, alocările pentru România însumează 44,5 miliarde de euro, din care peste 35 miliarde deja sunt acoperite de apeluri de proiecte.
Premierul Ciolacu a evidențiat în cadrul întâlnirii și faptul că Politica Agricolă Comună a sprijinit direct veniturile fermierilor, cu peste 13,3 miliarde euro alocate ca plăți directe și alte 6,7 miliarde pentru dezvoltare rurală.
„Această politică trebuie să beneficieze de alocare echilibrată şi de reguli simplificate care să poată fi uşor de înţeles şi de pus în aplicare de către fermieri”, a transmis șeful Guvernului.
Consultări cu autoritățile și societatea civilă
Pe durata vizitei în România, Piotr Serafin are programate întâlniri și cu alți oficiali, precum ministrul Agriculturii Florin Barbu sau ministrul Afacerilor Interne Cătălin Predoiu. În centrul discuțiilor se află subiecte precum securitatea granițelor UE și migrația, dar și investițiile în infrastructură și sprijinirea comunităților locale.
Serafin va merge și la Oradea, unde va vizita proiecte europene majore precum Spitalul Județean sau Aeroportul din oraș. Aceste vizite sunt menite să ofere o imagine concretă asupra modului în care fondurile europene transformă realitățile românești.
Totodată, comisarul european va discuta cu antreprenori și investitori pentru a evalua cum funcționează în practică finanțările europene și care sunt problemele întâmpinate la nivel local.
România – voce puternică pentru solidaritate și echitate
Întâlnirile de joi au confirmat faptul că România rămâne o voce importantă în cadrul UE, în special în ceea ce privește echitatea bugetară și solidaritatea europeană. Deși conștientă de noile provocări geopolitice și de necesitatea modernizării structurii bugetare, țara noastră insistă asupra faptului că politicile de coeziune și agricultură trebuie să continue să ocupe un loc central în arhitectura financiară a Uniunii.
Ilie Bolojan și Marcel Ciolacu și-au armonizat discursul și au vorbit pe o singură voce: România nu poate accepta ca dezvoltarea regională și sprijinul pentru agricultură să fie sacrificate în numele noilor priorități.
„Provocările majore existente ne obligă să fim ambiţioşi atât în termeni de obiective, cât şi în privinţa finanţării”, a declarat Ciolacu, subliniind că România va avea „un rol activ şi constructiv” în negocierile privind bugetul post-2027.
România, beneficiar net și susținător al unei Europe unite
Din 2007 până în 2025, România a primit aproximativ 101 miliarde de euro de la bugetul Uniunii Europene, de aproape trei ori mai mult decât a contribuit. Această realitate demonstrează importanța menținerii unor politici de solidaritate și sprijin reciproc în interiorul Uniunii.
Oficialii români au transmis un mesaj de parteneriat și încredere. România nu dorește doar să fie un beneficiar, ci un actor activ în construcția europeană, capabil să contribuie la modelarea unei Uniuni mai echitabile, mai sigure și mai unite.
În fața amenințărilor externe, a crizelor economice și a tensiunilor politice, România își reafirmă angajamentul față de valorile europene și solicită ca bugetul viitor să reflecte aceste angajamente – prin fonduri suficiente, reguli echitabile și o distribuție care să sprijine dezvoltarea reală a tuturor regiunilor Uniunii.
