Mirela Loșniță
Ce să porți în buzunar de Izvorul Tămăduirii. Doar așa vei atrage prosperitatea în casa ta. Izvorul Tămăduirii este una dintre cele mai puternice sărbători din calendarul ortodox, prăznuită în vinerea din Săptămâna Luminată. Este o zi cu o energie aparte, în care tradiția se împletește cu credința, iar simbolurile au puterea de a aduce nu doar liniște sufletească, ci și prosperitate în casa celor care le respectă. Puțini știu însă că există un obicei vechi, transmis din bătrâni, legat de ceea ce trebuie să porți în buzunar în această zi sfântă pentru a atrage belșugul, norocul și protecția divină.
Ce să porți în buzunar de Izvorul Tămăduirii
În dimineața zilei de Izvorul Tămăduirii, înainte de a merge la biserică sau a începe orice altă activitate, este bine să alegi o monedă curată, ideal nouă sau sfințită în anii trecuți, și să o așezi în buzunarul drept. Bătrânii spuneau că banii „dăruiți lui Dumnezeu” se întorc înzecit în viața omului curat la suflet, iar simbolul monedei ținute aproape de inimă era considerat o „ancoră a belșugului”.
Nu este vorba despre valoarea ei materială, ci despre intenția cu care o porți. În timp ce o așezi în buzunar, poți rosti o rugăciune simplă sau o dorință sinceră, cum ar fi: „Doamne, binecuvântează casa mea cu pâine, lumină și pace”. Gestul are putere doar dacă este însoțit de credință și curăție sufletească.
Busuioc sfințit – planta care aduce noroc și sănătate
Alături de monedă, tradiția românească recomandă să porți și o ramură mică de busuioc sfințit, adunată în Joia Mare sau în ziua de Bobotează. Busuiocul este o plantă sacră în credința ortodoxă, simbol al purificării și protecției. În ziua Izvorului Tămăduirii, când toate apele sunt considerate binecuvântate, busuiocul acționează ca un scut împotriva gândurilor rele și a energiilor negative.
Se spune că dacă porți în buzunar busuioc în această zi și atingi cu el ușile casei, pragul, geamurile sau chiar animalele din gospodărie, vei atrage binecuvântarea în tot ceea ce te înconjoară. Unii merg chiar mai departe și îl păstrează în portofel pe tot parcursul anului, pentru protecție și belșug constant.
Picătură de agheasmă mică – o armă împotriva nevoilor
O altă tradiție rar știută este aceea de a purta o sticluță mică de agheasmă mică (nu cea de la Bobotează, ci una din agheasma sfințită special de Izvorul Tămăduirii) într-un buzunar sau în geantă. Este bine ca aceasta să fie luată de la biserică chiar în dimineața zilei de sărbătoare și să nu fie atinsă de mâini întinate sau puse pe masă alături de mâncăruri grase ori alcool.
Această picătură are rolul de a proteja de sărăcie, boli și ghinion, spun tradițiile populare. Se crede că atunci când treci printr-un moment dificil, e suficient să atingi sticluța cu degetele și să spui: „Izvor al milei, curăță-mi drumul, spală-mi grijile”. Energia acestei ape sfinte, în combinație cu credința interioară, poate transforma neliniștea în speranță și întunericul în lumină.
O bucată de pâine sau sare, simbolul mesei îmbelșugate
Un obicei străvechi, astăzi aproape uitat, era acela de a pune în buzunar o bucățică de pâine uscată sau sare în ziua Izvorului Tămăduirii. Simbolurile hranei nu sunt întâmplătoare: pâinea înseamnă abundență, îndestulare, viață, iar sarea este asociată cu protecția casei și a legăturilor de sânge.
Femeile bătrâne din satele românești obișnuiau să rupă o bucățică de pâine din coaja colacului pregătit pentru masa sfântă și o dădeau celor din casă să o poarte în buzunar. Nu se consuma, ci se ținea într-un loc curat timp de 7 zile, apoi se punea în pământ, la rădăcina unui pom, ca semn de rodnicie.
