Dacă nu ne omoară Covid-19, o pot face bacteriile din spitale. O arată un raport al INSP, potrivit căruia, în 2018 peste 1.000 de oameni au murit în timpul internării în spital din cauza infecţiei cu Clostridium difficile.
Bacteriile din spitale ne pot ucide
Nu doar coronavirusul este de vină pentru pierderea de vieți omenești. Spitalele sunt pline de bacterii letale, iar mulți oameni mor și din cauza lor. O arată chiar un raport al INSP, potrivit căruia peste 1000 de persoane au decedat în spital din cauza infecțiilor cu Clostridium difficile, una dintre bacteriile extrem de periculoase.
Bacteriile, mai puternice decât antibioticile
Pentru bacterii precum Pseudomonas aeruginosa şi Acinetobacter baumannii, nivelul rezistenței la antibiotice în România este în continuare unul dintre cele mai ridicate din Europa. Nivelul infecţiilor cu stafilococ auriu meticilino-rezistent (MRSA) din ţara noastră rămâne cel mai mare din Europa, reiese din raportul INSP.Pentru mai multe bacterii patogene, nivelul rezistenței la antibiotice in România este în continuare unul dintre cele mai ridicate din Europa (spre exemplu: P. aeruginosa, Acinetobacter spp.).
Pacienții de la ATI în 2018
Studiul mai arată că Majoritatea pacienţilor internaţi la ATI în anul 2018 şi diagnosticaţi cu infecţii intraspitaliceşti erau purtători de dispozitiv medical. Pseudomonas aeruginosa este un bacil Gram-negativ, cauză a infecţiilor asociate asistenţei medicale la pacienți cu spitalizări prelungite sau cu afectare severă a barierelor de apărare antiinfecțioasă (de exemplu, arsuri severe). El a fost identificat ca una dintre cauzele majore de pneumonie nosocomială, de infecții urinare nosocomiale sau de infecții sistemice. În plus, a mai fost descrisă implicarea sa în infecții de părți moi (mai ales la pacienți cu arsuri întinse), în otite externe și în acutizările bronşitelor cronice, mai frecvent la pacienţi cu fibroză chistică.
Pseudomonas aeruginosa are rezistență intrinsecă la majoritatea claselor de antibiotice, spune INSP în raportul citat. Rezistența Klebsiella pneumoniae la antibiotice (în special multirezistența sau rezistența extinsă, inclusiv la carbapeneme și colistin), precum și capacitatea de a transfera elemente genetice către specii înrudite fac din această specie o problemă majoră de sănătate publică. În plus, din punct de vedere clinic, nivelul ridicat al rezistenţei la colistin în cazul tulpinilor care sunt rezistente la carbapeneme atrage atenţia asupra riscului de a ne confrunta cu infecţii cu tulpini panrezistente la antibiotice. Citește mai departe pe economica.net.