P Elena
Înainte ca delegații să voteze oficial, scena politică liberală pare deja fixată: premierul Ilie Bolojan va conduce Partidul Național Liberal (PNL) cu o echipă pe care actualele centre de putere au negociat-o atent. Deși alegerile interne vor avea loc abia sâmbăta viitoare, lista finală a conducerii e cunoscută: patru prim-vicepreședinți – Ciprian Ciucu, Alin Tișe, Dan Motreanu și Adrian Veștea – plus un secretar general, Mircea Abrudean, susținut de filiala Cluj.
Vestea readuce PNL în prim-planul atenției publice, mai ales că partidul are doar 14 % din mandatele parlamentare, dar deține funcția de prim-ministru, un paradox care ridică întrebări despre viitorul liberalilor.
În mai puțin de un an la Palatul Victoria, Ilie Bolojan a centralizat principalele pârghii de decizie, atât în guvern, cât și în partid. Numirea unei echipe loiale, stabilită chiar înainte de Congres, confirmă că premierul nu lasă nimic la voia întâmplării. Cu toate acestea, puterea lui ar putea fi efemeră: în primăvara lui 2027 este programată rotația premierilor, iar după parlamentarele din 2028 PNL va fi obligat să își evalueze strategia. O eventuală înfrângere ar însemna, potrivit precedentelor din istoria recentă a PNL, marginalizarea liderului.
Cine sunt noii prim-vicepreședinți
Ciprian Ciucu – primar al Sectorului 6 și lider al PNL București – este văzut ca cel mai apropiat aliat al premierului. Profilul său administrativ și campaniile axate pe infrastructură urbană i-au crescut notorietatea în Capitală, iar liberalii îl testează deja drept posibil candidat la Primăria Generală în 2028.
Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, se află la al patrulea mandat consecutiv. Sub conducerea sa, filiala Cluj a obținut scoruri de peste 60 % la alegerile locale, capital politic ce se reflectă acum în susținerea pentru Mircea Abrudean ca secretar general.
Dan Motreanu este la al doilea mandat în Parlamentul European și conduce filiala Giurgiu, campioană absolută cu peste 55 % la locale. Deși discret, Motreanu deține relații solide la Bruxelles și ar putea deveni pivotul PNL în negocierile europene legate de fonduri și Green Deal.
Adrian Veștea revine în prim-plan după experiența din Guvernul Ciolacu, unde a condus Ministerul Dezvoltării. La Brașov, unde este președinte de CJ din 2016, Veștea a promovat proiecte de infrastructură turistică și digitalizare, profilându-se ca specialist în administrație publică.
Mircea Abrudean, secretar general cu pedigree administrativ
Actual președinte al Senatului, Mircea Abrudean a fost prefect de Cluj și șef al cancelariei premierului. Experiența pe relația cu prefecții și cu Parlamentul îi oferă un avantaj logistic esențial: va coordona rețeaua internă a partidului într-un moment în care PNL trebuie să-și maximizeze scorul înainte de 2028.
Deși lista favoriților pare încuiată, procedura internă presupune competiție. Nelu Popa, Costel Alexe, Valeriu Iftimie și Daniela Câmpean s-au înscris în cursă pentru a demonstra vitalitate democratică. Observatorii notează însă că raportul de forțe în Biroul Politic Național indică o victorie previzibilă a echipei Bolojan.
Decuplarea între scorul parlamentar (14 %) și influența executivă a PNL obligă conducerea să mențină coeziunea organizațiilor județene. Noua structură asigură reprezentare geografică: Bucureștiul prin Ciucu, Ardealul prin Tișe și Abrudean, Sudul prin Motreanu, iar Centru-Estul prin Veștea. În paralel, vicepreședinții ce vor fi aleși sâmbătă vor primi portofolii tematice (economia verde, digitalizare, politici sociale), dar și mandatul de a reprezenta regiunile istorice. Strategia urmărește să limiteze migrația primarilor și a consilierilor locali, fenomen accentuat după alegerile din 2024.
Provocările de după Congres
Cea mai mare încercare pentru PNL va fi rotația premierilor din 2027. Surse guvernamentale avansează deja scenarii în care partenerii de coaliție vor revendica funcția de prim-ministru, iar liberalii vor trebui să negocieze păstrarea unor ministere-cheie (Finanțe, Dezvoltare, Energie). În paralel, criza costului vieții și presiunea Bruxelles-ului privind reformele fiscale pot eroda rapid capitalul de încredere al lui Ilie Bolojan.
La orizontul lui 2028, campania pentru alegerile generale va pune reflectorul pe rezultatele concrete pe care noua echipă le poate demonstra la nivel local: drumuri județene modernizate la Brașov, proiecte de tren metropolitan la Cluj, reabilitări de campusuri școlare în București și investiții în agricultură sustenabilă la Giurgiu. Succesul lor ar legitima opțiunea de acum; eșecul ar deschide ușa unui nou episod de lupte interne, tipic pentru istoria PNL.
Deși mulți consideră Congresul o simplă formalitate, liderii locali își cuantifică exact delegații și mesajele. Fotografiile de la eveniment vor deveni parte din campania online a PNL, care mizează pe imaginea unui partid unit și modern. În culise, negocierile privind bugetele ministeriale deja pregătesc terenul pentru noul exercițiu financiar european 2026-2033, iar primarii liberali așteaptă garanții că nu vor fi dezavantajați de viitoarele rectificări bugetare.
