P Elena
În plin sezon estival, conflictul dintre politicieni și magistrați pe tema pensiilor speciale a ajuns într-un punct critic. Președintele Nicușor Dan a refuzat să semneze decretele de pensionare pentru 30 de judecători și procurori care solicită retragerea din sistem cu o rentă medie de 25 000 lei net pe lună, blocând, practic, accesul lor la statutul de pensionar de lux. Situația a aprins opinia publică și a deschis un nou front de dispută între Palatul Cotroceni, Guvern și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
La nivel național există în jur de 5 800 de pensii speciale în magistratură. Structura lor este dezarmantă pentru orice contribuabil: doar aproximativ 7 000 lei provin din contributivitate, restul de peste 18 000 lei fiind un supliment suportat integral din bugetul de stat. Nota totală de plată se ridică la aproape 11 miliarde de lei anual, mai mult decât bugetul cumulat al unor ministere întregi. Aceste cifre alimentează nemulțumirea societății, în timp ce alte categorii profesionale se pensionează cu sume mult mai mici, calculate strict pe baza contribuțiilor.
30 de magistrați rămân fără pensii speciale
Conform legii, magistrații care și-au depus dosarul de pensionare pot fi degrevați de activitatea curentă până la publicarea decretului în Monitorul Oficial. Faptul că președintele blochează aceste decrete creează o situație paradoxală: magistrații nu mai intră în ședințe de judecată, dar nici nu părăsesc oficial sistemul. Rezultatul se vede deja în instanțe: complete incomplete, procese amânate, termene depășite și un val de nemulțumire din partea justițiabililor. Judecătoarea Elena Costache, președinta CSM, a atras atenția că de mai bine de o lună niciun decret de pensionare nu a fost semnat, ceea ce perturbă grav activitatea curentă a tribunalelor și parchetelor.
La Palatul Victoria, premierul Ilie Bolojan pregătește un pachet legislativ menit să reducă drastic cheltuiala cu pensiile speciale. El a anunțat că, până la finalul lunii, Executivul va veni cu „o corecție bombă” care vizează două măsuri-cheie: (1) tăierea pensiilor speciale cu cel puțin 20 %, depășind proiectul aflat deja în Senat care propune o reducere de 15 %, și (2) creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, identică cu regimul general. Pentru Ilie Bolojan, reforma este un test crucial al promisiunilor de disciplină financiară și echitate formulate în campania din 2024.
Reacția CSM și amenințarea cu CCR
Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz negativ oricărei modificări care ar condiționa pensionarea anticipată ori ar micșora semnificativ beneficiile pecuniare. CSM a avertizat că schimbările vor fi contestate la Curtea Constituțională, invocând principiul independenței justiției și drepturile câștigate ale magistraților. În același timp, sindicatele din justiție susțin că reformele „în forță” ar putea determina un exod masiv din sistem înainte ca legile să intre în vigoare. Numai în ultima săptămână, 29 de cereri noi de pensionare au fost depuse la CSM, semn că magistrații se grăbesc să prindă actualul regim favorabil.
Analiștii din Ministerul Finanțelor estimează că fiecare lună în care cele 30 de dosare rămân suspendate „economisește” statului circa 13 milioane de lei. La prima vedere, pare o victorie pentru buget. Totuși, costurile indirecte — procese întârziate, dublă plată a salariilor pentru magistrații degrevați, prelungirea duratei medii a dosarelor — pot anula rapid această „economie contabilă”. În plus, imaginea instanțelor aglomerate și a justițiabililor nemulțumiți pune presiune suplimentară pe Guvern să livreze un plan coerent, nu doar măsuri punitive.
Mizele politice din spatele cifrelor
Pentru Nicușor Dan, refuzul de a semna decretele aduce dividende electorale într-o societate exasperată de inechitățile sistemului de pensii. Gestul este perceput ca un semnal puternic că președintele pune interesul contribuabililor înaintea privilegiilor de castă. Pentru Ilie Bolojan, pachetul legislativ anunțat reprezintă o ocazie de a se poziționa drept liderul reformelor curajoase. În schimb, pentru magistrați, miza este menținerea unui beneficiu obținut în anii 2000, beneficiu tot mai greu de justificat public. Ei se bazează pe argumentul independenței justiției și pe hotărâri ale CCR care, în trecut, au declarant intangibile pensiile speciale.
Guvernul promite că proiectul final va fi pus în transparență decizională în cel mult două săptămâni, iar Parlamentul este chemat să voteze până la sfârșitul verii. Dacă forma dură propusă de Executiv trece de Parlament, este aproape sigur că CSM va sesiza Curtea Constituțională. Astfel, România riscă să se confrunte, la toamnă, cu un blocaj instituțional dublu: instanțe subdimensionate din cauza pensionărilor anticipate și o criză constituțională pe tema pensiilor speciale. Între timp, contribuabilii așteaptă răspunsuri clare: se vor reduce aceste cheltuieli privilegiate sau se va perpetua un sistem pe care societatea îl consideră tot mai nedrept?
