Ilie Bolojan, despre schimbarea vârstei de pensionare: „Suntem în fața unei duble nedreptăți”

Ilie Bolojan a abordat marți, într-un interviu acordat postului Rock FM, unul dintre cele mai sensibile subiecte din România ultimilor ani: pensiile speciale și vârsta de pensionare a magistraților. Cu un ton direct, lipsit de ambiguități, Bolojan a numit situația actuală „o dublă nedreptate” și a cerut o reformă urgentă, care să aducă echitate între categoriile profesionale.

Citește și

Omul lui Hagi, în stare critică. Fostul campion al României a căzut inconștient pe trotuar

Subiectul nu este nou, dar devine tot mai fierbinte în contextul reformei pensiilor de serviciu și a presiunilor internaționale care cer statului român să găsească soluții sustenabile la dezechilibrele sistemului public. Bolojan a fost poate cel mai vocal lider politic din această săptămână, atacând frontal sistemul care permite pensionarea la 48 de ani, în timp ce majoritatea populației muncește până la 65.

O ieșire la rampă fără ezitări

Ilie Bolojan nu este omul care să ocolească subiectele incomode. Iar declarațiile sale de marți vin să confirme exact acest lucru. „Suntem singura țară care ne pensionăm judecătorii la 48 de ani cu o pensie destul de mare, în condițiile în care categoriile celelalte se pensionează la 65 de ani cu o pensie de 10 ori mai mică”, a spus Bolojan în direct, într-o intervenție care a provocat reacții în lanț, scrie capital.ro.

El a explicat că acest sistem întreține o formă gravă de injustiție, în care nu doar că o categorie privilegiată este tratată preferențial, dar întregul mecanism al reangajării la stat, după pensionarea anticipată, adâncește ruptura dintre cetățeni și statul român. „Este o dublă nedreptate – nu doar că pleacă devreme, dar și că revin în sistem pe funcții bine plătite. În loc să valorificăm experiența profesională în mod corect, întreținem un cerc vicios care generează revoltă”, a continuat președintele interimar.

Vârsta de pensionare, o inechitate socială mascată în lege

În România, problema pensiilor speciale a ajuns o rană deschisă. De la magistrați, la foști parlamentari, diplomați sau membri ai serviciilor secrete, zeci de mii de oameni beneficiază de pensii de serviciu care nu reflectă contribuțiile reale la sistemul public.

Dar poate cel mai frustrant exemplu pentru cetățenii obișnuiți rămâne acela al magistraților. Sute de judecători și procurori se retrag din activitate la vârste cuprinse între 48 și 52 de ani, în baza unei legi care le oferă această posibilitate, invocând stresul profesional și responsabilitatea deciziilor.

Pe hârtie, poate părea justificat. În realitate, spune Bolojan, această practică alimentează sentimentul de inechitate profundă în rândul populației. „De la 48 de ani până la 65 de ani un om este cu experiență de viață profesională acumulată – deci poate da înapoi societății – noi îl trimitem în pensie ca să se reangajeze după aceea unde? Tot la stat”, a punctat liderul politic.

Reforma pensiilor speciale – un pas spre normalitate?

În paralel cu aceste declarații, Parlamentul a început procesul de adoptare a unei noi legi privind pensiile de serviciu pentru magistrați. Proiectul de lege, susținut de coaliția de guvernare, prevede o creștere treptată a vârstei de pensionare până la 65 de ani pentru cei care intră în sistem după 1 ianuarie 2026. În plus, cuantumul pensiei va fi calculat în mod diferit, diminuând avantajele financiare extreme de până acum.

Este, în opinia lui Bolojan, un pas necesar și inevitabil. „Nu mai putem construi o societate echitabilă pe privilegii și excepții. Orice categorie profesională trebuie să fie tratată cu respect, dar și cu responsabilitate. Nu mai e loc pentru favoruri nejustificate în România anului 2025”, a spus el.

Reangajarea în sistem – o anomalie legalizată

Una dintre cele mai controversate practici semnalate de Bolojan este reangajarea la stat a celor care se pensionează anticipat. Judecători, procurori, ofițeri sau foști demnitari beneficiază de pensii speciale consistente, dar revin apoi în diverse funcții publice – consilieri, inspectori, avocați ai statului, traineri în structuri publice.

„Acest mecanism creează nu doar inechitate, ci și o dublă povară bugetară. Plătim pensii mari și, simultan, salarii mari pentru aceiași oameni. În timp ce mii de profesori, medici sau ingineri se chinuie cu salarii mici și pensii modeste, acest cerc închis al privilegiilor continuă să se autosusțină”, a explicat Bolojan.

Reacțiile din sistem – tăcere, indignare, justificări

Reacțiile din partea magistraților nu au întârziat să apară, însă cele mai multe au venit sub protecția anonimatului. Surse din sistemul judiciar susțin că vârsta mică de pensionare este justificată de „nivelul ridicat de stres” și de „responsabilitatea uriașă” pe care o presupune funcția de judecător sau procuror.

„Noi nu ne comparăm cu restul funcționarilor publici. Răspundem pentru viețile oamenilor. Un judecător trebuie să fie lucid, imparțial, echilibrat. Or, după 50 de ani, stresul acumulat devine periculos”, spune un magistrat de la Curtea de Apel București.

Dar pentru opinia publică, astfel de explicații nu mai sunt suficiente. „Toți muncim sub stres. Învățătorii au responsabilitatea viitorului copiilor. Chirurgii au vieți pe masă în fiecare zi. Și ei se pensionează la 65”, a fost replica unui comentator, într-o emisiune radio post-declarațiile lui Bolojan.

Ce urmează? Aplicarea reformei și riscul derogărilor

Noua lege privind pensiile speciale a fost votată în regim de urgență în comisiile parlamentare, dar aplicarea ei se anunță complicată. Deși prevede o creștere treptată a vârstei de pensionare și un nou algoritm de calcul al pensiilor, legea nu se aplică retroactiv, iar magistrații care sunt deja în sistem pot beneficia în continuare de vechile prevederi.

Aceasta este, de altfel, una dintre marile temeri exprimate de Ilie Bolojan: „Sunt de acord cu reforma, dar dacă vom continua să inventăm excepții și derogări, efectul va fi nul. Avem nevoie de o reformă reală, aplicată uniform și fără ocoluri. Altfel, totul va fi doar o simulare.”

O dezbatere care divizează România

Subiectul pensiilor speciale este, poate, una dintre cele mai divizante teme din societatea românească. De o parte, cei care beneficiază de ele – oameni care au servit statul, uneori în condiții dificile. De cealaltă parte, milioane de contribuabili care se simt abandonați de sistemul pe care l-au susținut o viață.

Ilie Bolojan pare să fi intuit perfect această falie și a decis să o aducă în discuție publică cu o sinceritate rară. Mesajul lui a fost clar: România nu mai poate funcționa cu două viteze. Cu două categorii de cetățeni. Cu două tipuri de legi.

„Dacă vrem o societate în care tinerii să mai creadă în stat, trebuie să dăm jos zidurile acestor privilegii. Să reconstruim încrederea prin echitate. Și asta înseamnă inclusiv să regândim când și cum ne pensionăm”, a concluzionat Bolojan.