Pericolul alimentelor contrafăcute. Cum le putem recunoaște pentru a nu ne pune în pericol

Alimentele contrafăcute se găsesc la fel de ușor precum cele în condiții bune. Sunt și pe rafturile magazinelor, așa că șansele să le cumpărăm dacă nu le recunoaștem sunt destul de mari. Medicul nutriționist Mihaela Bilic a explicat cum putem recunoaște alimentele contrafăcute de pe rafturile magazinelor.

În cazul alimentelor, falsificarea are dublu impact: pe deoparte cheltuiești mult pe mâncare de calitate inferioară, iar consumul unor produse contrafăcute îți poate afecta sănătatea.

Care sunt alimentele cel mai des falsificate

Medicul nutriționist Mihaela Bilic a explicat că alimentele cel mai des falsificate sunt uleiul de măsline și parmezanul.

„Vinul și produsele alcoolice, brânzeturile și mezelurile sunt și ele frecvent contrafăcute. De ce se apelează la aceste practici? Produsele de calitate au un preț ridicat pentru că materiile prime din care sunt obținute se produc în cantitate limitată. Apoi, este nevoie de timp pentru maturare/fermentare (brânzeturi, șampanie, jambon), aspect care crește și mai mult prețul. Nu e de mirare că în prezent așa-zisul uleiul extravirgin de măsline poate conține ulei de floarea-soarelui sau de rapiță, iar brânza tip parmezan este “învechită” câteva săptămâni în loc de 2-3 ani”, a explicat ea pe rețeaua socială.

Cum recunoaștem de fapt produsele falsificate

„Atenție, falsificarea nu o fac producătorii serioși și responsabili, ci cei care vor să obțină un profit financiar păcălind consumatorii. Primul semn de suspiciune sunt etichetele care nu precizează proveniența ingredientelor și locul de producție. Apoi, folosirea unor termeni generali în spatele cărora se pot ascunde ingrediente de proastă calitate este un nou semn de neîncredere. Dacă vom cumpăra ulei de măsline presat la rece, trebuie să știm de unde provin măslinele și cine l-a fabricat. Tot ulei vegetal este și uleiul de floarea-soarelui sau de rapiță, însă beneficiile pentru sănătate sunt diferite, iar prețul este incomparabil mai mic.

În dorința de a obține produse cât mai ieftine, industria alimentară se pretează la astfel de practici de producție și etichetare care pot crea consumatorului iluzia calității. Se merge și pe ideea că sănătatea nu ne este pusă în pericol, doar portofelul are de suferit. Din această competiție nedreaptă vor fi afectați producătorii artizanali, care fac produse de calitate în cantități limitate. Dacă nu ai volume mari și continuitate la raft, multe supermarketuri nu-ți vor lista produsul. Ori volume mari înseamnă producție industrială și calitate scăzută. Greu de luptat cu asta!”