Vanatoru Andreea
Pe 15 iunie 2024, se împlinesc 135 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, cel mai mare poet român. Născut pe 15 ianuarie 1850, Eminescu a lăsat o moștenire literară impresionantă, considerată fundamentală pentru cultura română. În ciuda unei vieți scurte, marcate în mare parte de suferință și boală, operele sale rămân un punct de referință pentru literatura românească. În ce condiții sumbre a decedat? Puține persoane știu cu exactitate ce s-a întâmplat cu el.
135 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu
Sâmbătă, 15 iunie 2024, s-au împlinit 135 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu, considerat cel mai mare poet român. Poetul a murit la data 15 iunie 1889, la vârsta de 39 de ani, lăsând în urmă o operă vastă care cuprinde poezii, proză, articole de presă și traduceri. Printre cele mai cunoscute opere ale sale se numără „Luceafărul”, „Scrisorile”, „Doina” și „Floare albastră”.
Decesul lui a fost în condiții controversate și încă neelucidate până în prezent, la ora 3 dimineața, în clinica doctorului Șuțu. Cauza morții sale și afecţiunea de care suferea poetul Mihai Eminescu au rămas timp de mai bine de un secol un mister total. În ultimii 20 de ani, s-a vehiculat că Eminescu ar fi fost victima unui caz șocant de malpraxis, pentru că i s-ar fi administrat un tratament greșit.
Poetul a fost internat într-un sanatoriu din Capitală
La sfârșitul vieții sale, poetul a fost internat într-un sanatoriu din București, unde a fost supus unui tratament cu mercur, o substanță extrem de toxică. Acest tratament era folosit în acea perioadă pentru diverse afecțiuni, deși se știa și atunci că mercurul are efecte nocive asupra sănătății. Familia și cei apropiați, inclusiv iubita lui, Veronica Micle, nu au primit informații adecvate sau transparente despre starea de sănătate reală a poetului.
I s-ar fi administrat un tratament greșit
Pe 16 iunie a fost oficializat decesul său lui Mihai Eminescu. Medicii Șuțu și Petrescu au pregătit raportul oficial, dar care nu prezenta cauza exactă a morții poetului. La concluzii erau trecute doar simptome ale unei tulburări psihice.
De asemenea, la autopsia efectuată de doctorul Tomescu și ulterior de Marinescu de la laboratorul Babeș, creierul poetului nu a putut fi analizat. Se pare că acesta s-a descompus rapid din cauza unei neglijențe.
”Din nefericire, nu aş putea să vă dau multe informaţii în privinţa creierului marelui şi nefericitului poet Eminescu. Creierul mi s-a adus de la Institutul Şuţu într-o stare de descompunere care nu permitea un studiu fin al structurii circumvoluţiunilor”, îi scria medicul unui ziarist ieşean.
Cauza decesului, neelucidată
La două zile de la moartea sa, Mihai Eminescu a fost înmormântat în cimitirul Bellu din București, sicriul său fiind purtat pe umeri de patru elevi de la Școala Normală de Institutori. Pe parcursul a 135 de ani, specialiştii din diferite domenii au încercat să stabilească u exactitate cauza morţii sale: ”Din păcate, nici acum nu se ştie cu certitudine totul despre moartea lui Eminescu”, a precizat specialistul Valentin Coşereanu, doctor în literatură şi eminescolog la Memorialul Ipoteşti din judeţul Botoşani.
„Concluziile mele ca medic neuropsihiatru, cercetător ştiinţific, autor a peste o sută de lucrări din domeniul patologiei creierului, sunt cât se poate de clare: Eminescu nu a suferit de lues (sifilis) şi nu a avut o demenţă paralitică”, preciza Ovidiu Vuia într-un articol de specialitate publicat în New York în 1987.
